Belgienii votează pentru alegeri regionale

După scrutinul regional de duminică, ar putea exista posibilitatea relansării negocierilor privind descentralizarea statului solicitată de nordul flamand, aflate în impas de doi ani.

Alegătorii belgieni trebuie să-i desemneze pe membrii adunărilor din "entităţile federale" - trei regiuni (Flandra, Valonia şi Bruxelles) şi trei Comunităţi lingvistice (olandeză, franceză şi germanofonă).

Din 1970, regatul Belgiei a devenit, treptat, stat federal. Situaţia de facto este pusă în discuţie de cei 6,2 milioane de flamanzi vorbitori de olandeză, care, reprezentând 60 la sută din populaţie şi zonele bogate ale ţării, vor un grad mai mare de autonomie.

Flandra consideră împovărătoare transferurile financiare către Valonia şi Bruxelles, aflate într-o situaţie economică mai dificilă. De asemenea, flamanzii cer o suveranitate sporită în domeniile fiscal şi social, dorinţă neagreată de francofoni, implicaţi şi într-o dispută privind statutul minorităţii francofone de la periferia Bruxelles-ului.

Conform sondajelor, cele trei mari partide flamande - creştin-democraţii din CDV, liberalii din VLD şi socialiştii din SPA - care formează coaliţia de guvernare din Flandra şi sunt mai moderate în ceea ce priveşte revendicările de autonomie îşi vor menţine majoritatea. Cele trei formaţiuni cu poziţii mai ferme - Vlamd Belang (extrema dreaptă), NVA (dreapta naţionalistă) şi Lista Dedecker (populistă) - vor obţine însă cel puţin o treime din voturi.

În tabăra francofonă, miza este, în primul rând, de ordin social-economic. Partidul socialist, mult timp dominant în viaţa politică, a avut de suferit în urma unor scandaluri politice şi financiare, iar liberalii din MR speră să reuşească să devanseze stânga. Sondajele indică un rezultat de circa 20 la sută pentru partidul Ecolo, care ar putea deveni arbitru în disputa elctorală.