Benjamin Netanyahu îşi prezintă Guvernul şi refuză să vorbească despre un stat palestinian

De asemenea, Netanyahu a criticat dur Iranul, avertizând asupra posibilităţii ca acest "regim radical" să se doteze cu arma atomică.

"Le spun liderilor Autorităţii Palestiniene (aşa): dacă doriţi cu adevărat pacea, este posibil să obţinem pacea. Sub conducerea mea, Guvernul va acţiona pentru a ajunge la pace pe trei căi: economică, de securitate şi politică", a declarat Netanyahu, preşedintele partidului de dreapta Likud.

"Vom purta negocieri de pace permanente cu Autoritatea Palestiniană în vederea obţinerii unui acord final şi nu vrem să guvernăm un alt popor. Nu vrem să controlăm destinul palestinienilor", a adăugat el.

În cadrul unui "acord definitv", a continuat Netanyahu, palestinienii "vor dispune de toate drepturile de a se guverna singuri, fără cele susceptibile să constituie un pericol pentru securitatea şi existenţa Israelului".

Acesta s-a abţinut, însă, să vorbească despre un stat palestinian independent.

Netanyahu, care a fost premier şi între 1996 şi 1999, a citit programul Guvernului său care nu face nicio menţiune referitoare la un stat palestinian şi se limitează la a afirma că "se angajează să determine avansarea procesului de pace cu vecinii noştri".

Puternic dominat de partide de dreapta şi de extremă dreapta, noul Cabinet israelian produce îngrijorare cu privire la continuarea procesului de pace cu palestinienii, Netanyahu opunându-se creării unui stat palestinian în Cisiordania şi Fâşia Gaza, a cărui înfiinţare este, însă, susţinută de Statele Unite şi Europa.

"Aceste declaraţii constituie un debut care nu este încurajator din partea acestui Guvern", a declarat Nabil Abou Roudeina, purtătorul de cuvânt al preşedintelui palestinian Mahmud Abbas.

"Administraţia americană trebuie să facă presiuni asupra Guvernului lui Netanyahu pentru ca acesta să accepte principiile procesului de pace, şi anume pacea în schimbul teritoriilor. Aceasta presupune restituirea tuturor teritoriilor palestiniene ocupate în 1976, inclusiv a Ierusalimului de Est", a adăugat el.

Referitor la Iran, ţară bănuită de Israelul şi Occident că încearcă să se doteze cu arma atomică sub acoperirea unui program nuclear civil, Netanyahu a afirmat că "cel mai mare pericol pentru umanitate şi pentru Israel îl reprezintă posibilitatea dotării unui regim radical cu arma atomică".

"Poporul evreu a tras învăţămintele (Holocaustului), nu mai poate să plece capul în faţa dictatorilor care îl ameninţă cu distrugerea. Contrar celor ce s-au petrecut secolul trecut, noi avem în prezent mijloacele de a ne apăra. Ştim cum să ne apărăm", a adăugat el.

Noul Guvern de coaliţie, care este alcătuit din 30 de miniştri, inclusiv Netanyahu, este cel mai extins din istoria Israelului. Acesta se sprijină pe o majoritate parlamentară de 69 de deputaţi din cei 120 câţi numără Knessetul.

În cadrul acestuia, funcţia importantă de ministru al Afacerilor Externe este ocupată de ultranaţionalistul Avigdor Lieberman, liderul partidului Israel Beiteinou, cunoscut pentru declaraţiile sale antiarabe.

Din coaliţie mai fac parte, în afară de Likud (27 de deputaţi) şi Israel Beiteinou (15 deputaţi), Partidul Muncii (13 mandate), Partidul ortodox sefardit Shass (11 mandate), şi Căminul Evreiesc, o formaţiune a coloniştilor (trei deputaţi).