Berlinul se opune creării unui "stat independent al kurzilor" în Irak

"Un stat independent al kurzilor ar destabiliza şi mai mult regiunea şi va conduce la apariţia unor noi tensiuni, posibil cu statul vecin irakian", a declarat ministrul social-democrat într-un interviu pentru cotidianul Bild.

El şi-a exprimat totodată speranţa "că vom reuşi să păstrăm integritatea teritorială a Irakului".

Kurdistanul este o regiune autonomă în Irak, iar combatanţii kurzi reprezintă în prezent singura piedică în calea înaintării jihadiştilor din cadrul grupării teroriste Statul Islamic (SI) în ţară. Preşedintele regiunii Masoud Barzani reclamă occidentalilor livrări de armament greu în cadrul acestei rezistenţe.

Revenind dintr-o vizită pe care a efectuat-o sâmbătă în regiune, Frank-Walter Steinmeier a apreciat că "formarea unui nou guvern la Bagdad sub conducerea noului premier al-Abadi (...) este, poate, ultima şansă a unităţii statului irakian".

Steinmeier l-a catalogat sâmbătă pe Haidar al-Abadi drept "o mică lumină de speranţă" pentru ţară, în cursul întâlnirii oficiale cu acesta.

Al-Abadi a fost nominalizat la funcţie după retragerea predecesorului său, Nuri al-Maliki. După ce a deţinut puterea timp de opt ani, acest şiit este foarte contestat în Irak, din cauza politicii autoritariste faţă de minoritatea sunnită irakiană.

Irakul aşteaptă de-acum formarea unui guvern de uniune naţională de către noul premier al-Abadi.

Pe de altă parte, preşedintele Regiunii Autonome irakiene Kurdistan Masoud Barzani a cerut duminică aliaţilor săi, "inclusiv Germaniei", "arme puternice" pentru combatanţii kurzi care luptă împotriva jihadiştilor din cadrul SI.

"Aşteptăm arme puternice nu doar din partea Statelor Unite, ci şi de la ceilalţi prieteni ai noştri şi aliaţi, inclusiv de la Germania", a declarat liderul kurzilor din Irak într-un interviu pentru cotidianul Bild.

"Ne confruntăm toţi cu o cotitură în istoria războiului împotriva terorismului. Cel care vrea să protejeze Europa de terorism trebuie să înceapă să apere Kurdistanul şi să lupte împotriva SI", a declarat el pentru cel mai citit ziar din Europa.

Barzani a repetat că nu doreşte trimiterea de trupe pe teren de către comunitatea internaţională, ci "doar suficient armament pentru a lupta împotriva SI".

El a apreciat totodată că o "strategie globală" este necesară pentru a "tăia resursele financiare" ale SI şi a împiedica gruparea "să continue să facă recrutări".

Dezbaterea asupra unei eventuale livrări de armament Irakului este foarte puternică în Germania, care este reticentă, în mod tradiţional, faţă de acest tip de vânzări, din cauza trecutului ei militarist.

În plus, aproximativ 74% dintre germani se opun acestui lucru, potrivit unui sondaj Emnid publicat de Bild.

Însă, în urma ofensivei fulgerătoare a jihadiştilor în Irak, la începutul lui iunie, liniile directoare politice au început să evolueze. Interdicţia vânzării de armament în zone de conflict, decretată în urmă cu 14 ani de către coaliţia social-democraţi/Verzi de la acea vreme, nu mai întruneşte consensul, iar fiecare partid important are argumente pro şi contra.

"Nu ne putem uita cum fanatici înarmaţi până în dinţi omoară mii de oameni nevinovaţi, ai căror apărători nu au armament eficient să-i protejeze", şi-a exprimat indignarea duminică ministrul social-democrat al Economiei Sigmar Gabriel, într-un interviu acordat săptămânalului Der Spiegel.

Este vorba despre o "dilemă", a repetat numărul doi în Guvern, dar, "până la urmă, nu putem să stăm fără să facem nimic în timp ce sub ochii noştri au loc genocide", a avertizat el.

Anumiţi conservatori se arată şi ei pregătiţi să spargă tabuul, în caz de nevoie.

"Responsabilitatea implică să iei în calcul şi împiedicarea răului", a declarat pentru Der Spiegel Julia Klöckner, numărul doi în ierarhia CDU, partidul cancelarului Angela Merkel.