Bidenomics: planurile economice ale lui Joe Biden

Când Joe Biden intră în Casa Albă pe 20 ianuarie, se va confrunta cu cel mai mare set de provocări pe care un preşedinte a trebuit să le facă faţă de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

Statele Unite sunt puternic afectate de coronavirus, milioane de americani îşi pierd încă locurile de muncă în fiecare lună, iar criza climatică - ignorată de administraţia Trump - se adânceşte, comentează The Guardian.

Biden şi-a expus planurile economice şi politice, dar fără controlul Senatului ar putea fi nevoit să lupte pentru a le realiza. Cifrele oficiale pentru PIB-ul din al treilea trimestru arată că economia era cu aproape 4% sub maximul anterior, în ciuda unei recuperări de 7,4% după blocajul din primăvară.

În prezent, pare sigur că democraţii vor controla Camera Reprezentanţilor, dar vor trebui aşteptate rezultatele alegerilor speciale din Georgia pentru a şti cine controlează Senatul. O majoritate republicană ar bloca multe dintre propunerile lui Biden.

Iată însă câteva dintre elementele cheie ale Bidenomiei.

Economia SUA continuă să se prăbuşească din cauza impactului coronavirusului. După o salvare iniţială, ajutorul suplimentar s-a blocat înainte de alegeri. Biden speră să pună în aplicare un plan urgent de acţiune pentru salvarea economiei în primele zile ale preşedinţiei sale.

El intenţionează să utilizeze legislaţia din timpul războiului, cunoscută sub numele de Defense Production Act (DPA), pentru a obliga companiile din SUA să fabrice echipamente de protecţie personală (EPP), consumabile medicale, ventilatoare şi orice altceva de care SUA are nevoie pentru a combate pandemia. APD conferă preşedintelui puteri sporite pentru a forţa o afacere să ajute ţara.

Biden a stabilit, de asemenea, planuri de creştere a asigurărilor pentru şomaj, de a trimite mai multe plăţi directe americanilor cu dificultăţi, de a şterge unele împrumuturi de studii şi de a oferi mai mult ajutor companiilor mici.

Dar Biden va avea probabil nevoie de sprijin republican pentru un pachet major de stimulare a economiei. Şi după ce au ajuns la cel mai mare deficit bugetar din istorie sub Trump, republicanii au început să vorbească despre necesitatea de a echilibra bugetul.

Luna trecută, Biroul de buget al Congresului a estimat că deficitul SUA a atins 3.130 de miliarde de dolari în anul fiscal 2020, care s-a încheiat la 30 septembrie. Ca procent din economie, deficitul este la cel mai înalt nivel de la imediat după cel de-al doilea război mondial.

Schimbările climatice sunt „problema numărul unu cu care se confruntă omenirea”, a spus Biden luna trecută, iar administraţia sa are planuri ambiţioase de a aborda o criză pe care administraţia Trump a minimizat-o şi ridiculizată. Planurile sale includ o economie 100% curată din punct de vedere energetic până în 2035 şi emisii zero până cel târziu în 2050. O altă măsură este revizuirea infrastructurii SUA astfel încât clădirile, apa, infrastructura de transport şi energia să poată rezista la impactul schimbărilor climatice. SUA ar putea să revină în Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Propunerile sale în materie de climă şi de mediu necesită 1.700 de miliarde de dolari în investiţii federale în următorii 10 ani. Planurile nu merg până la „New Deal-ul Verde” susţinut de unii politicieni, astfel încât extracţia prin fracturare hidraulică ar continua până când combustibilii alternativi o vor putea înlocui.

Reducerea de impozite cu 1.500 de miliarde de dolari a lui Trump din primele luni ale preşedinţiei sale este cea mai mare realizare legislativă a sa. Văzută ca un cadou pentru interesele corporative, măsura s-a dovedit, de asemenea, nepopulară şi abia a fost menţionat de Trump în timpul campaniei sale.

Biden s-a angajat să anuleze o mare parte din ce a făcut Trump. Printre propunerile lui Biden se numără creşterea impozitelor pe profit la 28%, de la 21%, adoptarea unui impozit minim pentru câştigurile companiilor americane situate în străinătate, în încercarea de a opri utilizarea paradisurilor fiscale, penalizarea corporaţiilor care mută locurile de muncă în străinătate, creşteri de impozite pentru cei care câştigă peste 400.000 de dolari pe an.

Rapperul 50 Cent a atacat planurile lui Biden înainte de alegeri, dar sondajele arată un sprijin larg pentru impozitarea supimentară a celor foarte bogaţi.

Şi din nou republicanii, chiar dacă încep să se îngrijoreze de deficite, vor fi de partea lui 50 Cent.

Marile companii din tehnologie s-au descurcat foarte bine după reducerile fiscale ale lui Trump, chiar înainte ca pandemia să mute şi mai mult din economie online. Dar dominaţia lor i-a enervat pe politicienii din ambele părţi, din diferite motive, iar abordarea industriei poate fi un domeniu în care Biden se poate baza pe sprijin multipartit.

Ambele părţi au dat vina pe social media pentru răspândirea dezinformării. Trump a ameninţat că va abroga secţiunea 230 din Legea privind decenţa în comunicaţii, care protejează companiile de social media de procese privind conţinutul pe care îl găzduiesc. Şi Biden a criticat legea, dar nu a detaliat încă cum ar reforma-o.

Dar cea mai mare provocare tehnologică va veni probabil de la instanţe, mai degrabă decât de la Casa Albă. Alphabet, părintele Google, luptă acum într-un proces antitrust deschis de Departamentul de Justiţie, care acuză compania că a abuzat de poziţia sa dominantă în căutarea pe internet şi în publicitate pentru a menţine un monopol ilegal. De asemenea, Comisia Federală pentru Comerţ ia în calcul un proces antitrust împotriva Facebook.

În timp ce proccesele vor dura ani de zile pentru a se încheia, ceea ce ar putea să-i ofere lui Biden capitalul politic de care are nevoie este promovarea unei legislaţii mai potrivită pentru abordarea monopolurilor în era digitală.

Nemulţumirile legate de deceniile de politici de liber schimb care au afectat producţia americană l-au propulsat pe Trump la Casa Albă în 2016. Şi în timp ce Biden va fi, fără îndoială, o figură mai puţin agresivă pe scena mondială decât Trump, revenirea la comerţul liber nu apare pe agenda sa.

Biden a votat pentru Acordul de liber schimb nord-american în Senat în 1994, un vot pe care rivalul său prezidenţial i l-a reproşat adesea. "Michigan a pierdut jumătate din locurile de muncă în domeniul auto, din cauza dezastrelor din Nafta şi China ale lui Biden", a declarat Trump în Michigan, cu câteva zile înainte de alegeri.

Este o moştenire greu de înlăturat. „Nu vom cumpăra nimic care nu este făcut în America”, a declarat Biden pentru CNN în septembrie, după ce campania sa a prezentat un plan „Buy American” în valoare de 700 de miliarde de dolari, care ar spori cheltuielile guvernamentale pentru bunuri, servicii şi cercetare produse în SUA.

Stilul amabil al lui Biden poate însemna că negocierile vor fi mai calme, dar că disputele comerciale vor continua, fie cu Marea Britanie, fie cu China. Sfârşitul globalizării poate fi una dintre cele mai stabile moşteniri ale erei Trump.