Bilanţul victimelor naufragiului din apropierea Insulei Lampedusa a ajuns la 194 de morţi

Amploarea dramei a multiplicat îndemnurile pentru modificarea politicilor europene în materie de imigraţie.

Cele 83 de cadavre recuperate duminică ridică la 194 de morţi bilanţul oficial provizoriu al unei drame care ar fi provocat între 300 şi 360 de victime, potrivit unor estimări pesimiste ale autorităţilor.

Numai 155 din cei 480-520 de eritreeni şi somalezi prezenţi la bordul vasului de pescuit plecat clandestin de la Misrata, în Libia, au fost salvaţi. Supravieţuitorii sunt toţi eritreeni, cu excepţia pilotului navei, un tunisian în vârstă de 35 de ani care a fost arestat.

"Familia mea şi mulţi prieteni se aflau pe acest vas. Nu pot să vorbesc, este prea dureros", a spus pentru AFP Ali, un supravieţuitor în vârstă de 25 de ani.

Potrivit lui, focul s-a declanşat pe vas după ce căpitanul a dat foc unei cămăşi pentru a atrage atenţia Pazei italiene de Coastă, aflate în apropiere de ţărmul Lampedusei.

"Când oamenii au văzut flăcările, s-au îndreptat în grabă spre cealaltă latură, iar vasul s-a dezechilibrat. Foarte mulţi oameni au căzut în apă. Teroarea a început", a relatat el.

Rocco Cannel, proprietarul unei şcoli de scafandri, a fost primul care a văzut epava. "Nu voi uita niciodată ceea ce am văzut", a declarat el pentru AFP.

Scafandrii au descris scene de coşmar. Mai multe trupuri neînsufleţite au rămas blocate în epavă, strânse unele în altele, sau împrăştiate pe fundul mării.

Autorităţile italiene iau în calcul să ranflueze vasul, care se află la 47 de metri de fund la o jumătate de kilometru de coasta Insulei Lampedusa.

Cecile Kyenge, ministrul italian al Integrării, originară din Republica Democratică Congo (RDC), a asistat duminică la aducerea unor cadavre în micul port. Ea şi-a exprimat speranţa să nu se mai întâmple "vreodată asemenea tragedii". Politici de "prevenţie" sunt necesare, a spus ea.

Într-un interviu pentru Corriere della Sera, în care a anunţat triplarea (de la 8.000 la 24.000) locurilor pentru adăpostirea imigranţilor, ea a pledat pentru politici de imigrare mai puţin "punitive" în Italia şi în Uniunea Europeană (UE), pentru că, în opinia sa, "fluxurile migratorii s-au schimbat", majoritatea fiind, în prezent, refugiaţi de război, ci nu imigranţi economici.

Kyenge a denunţat "absurditatea" unei legi italiene care consideră ca fiind "suspecţi" de imigraţie clandestină oameni care fug de conflicte.

Ministrul a anunţat discuţii la nivel interministerial cu privire la această problemă. Dar dosarul nu întruneşte un consens în Guvernul de coaliţie stânga-dreapta condus de Enrico Letta.

Italia, care se confruntă cu un nou aflux excepţional de imigranţi (30.000 de la începutul anului, adică de patru ori mai mult decât în 2012), a reuşit să includă problema migraţiei pe ordinea de zi a unei reuniunii ministeriale europene, la Luxemburg, miercuri.

Letta, care a anunţat miercuri vizita pe insulă a preşedintelui Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barosso, a insistat asupra actualei instabilităţi a frontierei libiene.

"Problema noastră este Libia. Totul s-a schimbat în doi ani, vom merge acolo să adoptăm reguli mai stricte", a declarat şeful Guvernului italian pentru postul de ştiri Sky TG24.

Roma vrea ca problema să fie discutată la următorul summit european, pe 24 şi 25 octombrie, la Bruxelles.

UE trebuie să ajute mai mult Italia, care "nu poate să fie prima ţară (de intrare a imigranţilor africani) şi să ia totul pe umerii săi", a apreciat Letta.

Potrivit şefului diplomaţiei franceze Laurent Fabius, Parisul va propune, probabil, includerea problemei pe ordinea de zi a summitului european.

Potrivit unor ONG-uri, între 17.000 şi 20.000 de imigranţi au murit încercând să traverseze această mare spre sudul Europei în ultimii 20 de ani.

Centrul de primire de pe insulă este suprapopulat (1.000 de ocupanţi pentru 250 de locuri), iar o parte dintre refugiaţi, printre care şi persoanele salvate în acest naufragiu, au fost nevoite să doarmă afară în ultimele nopţi.

Papa Francisc l-a trimis la Lampedusa pe capelanul personal, Konrad Krajewski, cu misiunea de a binecuvânta victimele.

Papa însuşi a cerut, în timpul rugăciunii Angelus, un moment de tăcere miilor de credincioşi reuniţi ca în fiecare dimineaţă în Piaţa Sf. Petru, la Vatican.

"Să ne rugăm cu toţii în tăcere pentru fraţii şi surorile noastre, femei, bărbaţi, copii. Ca inimile noastre să plângă în tăcere", a spus Suveranul Pontif.