Biljana Plavsici, condamnată de TPI pentru crime împotriva umanităţii, va fi eliberată anticipat

"Plavsici va beneficia de o eliberare anticipată", a anunţat TPI într-o decizie luată luni. Tribunalul menţionează "buna purtare" a fostului preşedinte sârbo-bosniac pe durata detenţiei.

"Biljana Plavsici participă la plimbări şi îşi ocupă timpul gătind şi pregătind produse de patiserie", potrivit TPI.

Plavsici, în vârstă de 79 de ani, a fost condamnată în februarie 2003 de către TPI pentru rolul său în campania de persecutare desfăşurată de forţele sârbo-croate împotriva musulmanilor şi croaţilor din Bosnia în timpul războiului, soldat cu 100.000 de morţi între 1992 şi 1995.

Fostul preşedinte al Republicii Sprska, care i-a succedat lui Radovan Karadzici în 1996, este primul oficial sârb de rang înalt care şi-a recunoscut vina.

"Faptul că a pledat vinovat arată că şi-a recunoscut responsabilitatea faţă de crime", a insistat TPI. Ea şi-a exprimat "regretul" în urma condamnării.

La cerea TPI, Biljana Plavsici îşi execută pedeapsa din iunie 2003 în închisoarea pentru femei din Hinseberg, la 100 de kilometri vest de Stockholm.

Potrivit legii suedeze, Plavsici poate beneficia de o eliberare condiţionată anticipată începând cu 27 octombrie, după executarea a două treimi din pedeapsă.

Suedia a respins de două ori cererile acesteia de graţiere din motive de sănătate, faţă de care s-a opus şi preşedinţia bosniacă, dar decizia finală revine TPI.

Nemulţumire în Bosnia, în urma eliberării anticipate a lui Biljana Plavsici

Asociaţiile victimelor musulmane şi croate ale războiului din Bosnia au reacţionat marţi cu vehemenţă faţă de anunţul Tribunalului Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavie cu privire la eliberarea anticipată a fostului preşedinte al republicii Srpska.

"O astfel de măsură ar putea fi în conformitate cu legislaţia internaţională, dar nu are nimic de-a face cu justiţia", a declarat Murat Tahirovici, care conduce o asociaţie a foştilor prizonieri de război musulmani şi croaţi.

"Cum vom putea să explicăm o astfel de decizie copiilor ai căror părinţi au fost asasinaţi" în timpul războiului din Bosnia (1992-1995), s-a întrebat acesta.

Munira Subasici, care conduce o asociaţie a supravieţuitorilor masacrului din iulie 1995 comis de forţele sârbeşti din Bosnia la Srebreniţa, a denunţat "susţinerea pe care «lumea» o acordă criminalilor" de război.

"Cum este posibil ca Plavsici să fie eliberată după ce eu, la 14 ani de la război, nu am putut găsi încă osemintele fiului meu", a adăugat ea.

Circa 8.000 de musulmani au fost masacraţi la Srebreniţa, iar cadavrele acestora au fost ascunse în gropi comune.

În opinia lui Bakira Hasecici, care se află la conducerea unei asociaţii de femei croate şi musulmane, victime ale violurilor în timpul conflictului, decizia luată de TPI este o "veste tristă".

"Acest lucru demonstrează că «lumea» aprobă genocidul şi agresiunile", a precizat ea.