BIO: Preşedintele Kîrgîzstanului, un revoluţionar care a revenit la metodele autoritare

În vârstă de 60 de ani şi cu părul grizonat, el a cunoscut gloria la 24 martie 2005, când mii de manifestanţi au înlăturat regimul corupt al preşedintelui Askar Akaiev pentru a protesta faţă de fraudele electorale, Bakiev fiind unul dintre liderii acestei mişcări.

Originar din sudul ţării, unde s-a născut la 1 august 1949, acest fost inginer nu a reuşit niciodată să se impună la conducerea ţării, în pofida unei victorii zdrobitoare obţinute la alegerile prezidenţiale din iulie 2005 (89%), ţara fiind marcată de manifestaţii şi fronde parlamentare în timpul preşedinţiei sale.

"Avea reputaţia unui lider comunist capabil să facă ordine. Dar a devenit ostaticul ambiţiilor sale şi ale clanului său", a declarat Aleksei Malaşenko, specialist în Asia Centrală la centrul Carnegie din Moscova.

Foarte rapid, Bakiev este abandonat de cei care l-au ajutat să ajungă la putere, aceştia acuzându-l că perpetuează cutumele precedesorului său, acordând avantaje economice şi posturi cu responsabilitate membrilor familiei sale.

"Fraţii săi au obţinut posturi importante, iar fiul său cel mic, Maksim, a monopolizat economia ţării. Acest clan este mult mai puternic decât cel al lui Akaiev", a subliniat Malaşenko.

Fiind singurul preşedinte din cele cinci ţări central-asiatice a cărui alegere liberă a fost recunoscută de Occident, el s-a considerat tot timpul fondatorul democraţiei în regiune.

Dar regimul său a sfârşit prin a apela la fraude electorale în decembrie 2007, în cadrul alegerilor legislative anticipate, care i-au oferit o majoritate parlamentară zdrobitoare.

Prezidenţialele din 23 iulie 2009, care s-au încheiat cu realegerea sa cu 76,43% din voturi, au fost criticate dur de europeni şi considerate nedemocratice de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Profitând de poziţia privilegiată a acestei mici ţări muntoase din Asia Centrală, Bakiev se foloseşte de rivalităţile ruso-americane în regiune.

El a obţinut un preţ triplu din partea americanilor pentru folosirea bazei militare de la Manas, în iunie 2009, după ce a ameninţat cu închiderea acesteia. Această bază este crucială pentru operaţiunile militare americane în Afganistan.

În acest timp, el a încasat două miliarde de dolari ajutor din partea Moscovei care, potrivit analiştilor, exercită presiuni pentru închiderea acestei baze.

Cariera sa politică îi conferă imaginea unui om politic fără mare carismă obişnuit cu şicanele puterii şi pe care fostul preşedinte al Parlamentului, Omurbek Tekebaiev, îl descria drept "un om politic şters şi fără viziune".

În 1990, Kurmanbek Bakiev renunţă la postul de director de uzină pentru a conduce un consiliu municipal. Odată cu destrămarea URSS şi independenţa Kîrgîzstanului, cariera sa ia avânt, iar începând din 1995 el devine guvernatorul regiunii sale natale, Jalal-Abad (sud).

După doi ani, el preia conducerea regiunii nordice Ciui, considerată o promovare într-o ţară în care partea de nord a dominat întotdeauna scena politică.

În 2000, preşedintele Akaiev îi cere să preia conducerea Guvernului, de unde demisionează în 2002, în urma reprimării sângeroase a unei manifestaţii în sudul ţării, soldate cu şase morţi, care şochează opinia publică.

Susţinătorii săi au dat asigurări că acesta a demisionat în semn de protest, în timp ce criticii îl acuză că a ordonat reprimarea şi că nu a părăsit funcţia de premier decât pentru a o obţine pe cea de preşedinte.

Căsătorit cu o rusoaică, el este tatăl a doi băieţi.