BIOGRAFIE: Abdullah, regele care a reuşit să ferească Arabia Saudită de revoltele recente din lumea arabă

De fapt, Abdullah s-a aflat de multe ori la mijloc între aripile liberală şi conservatoare ale familiei regale, ceea ce i-a paralizat cu siguranţă acţiunile.

Decedat la aproximativ 90 de ani (nu se cunoaşte vârsta lui exactă), el a urcat pe tron în august 2005, la moartea fratelui său vitreg, Fahd, dar a condus de facto regatul din 1995.

După ce a suferit mai multe operaţii chirurgicale în ultimii ani, apariţiile publice ale regelui au devenit din ce în ce mai rare, el fiind reprezentat de prinţul moştenitor Salmane Ben Abdel Aziz, în vârstă de 79 de ani.

Piosul Abdullah, care şi-a creat o reputaţie de probitate faţă de alţi membri ai familiei regale acuzaţi de corupţie, a fost "regele cel mai iubit al Arabiei Saudite de la Faisal", asasinat în 1975, potrivit unui diplomat occidental.

În faţa creşterii puterii grupării Stat Islamic (SI) în Siria şi Irak, Arabia Saudită, unde se află principalele două locuri sfinte ale islamului, a reunit sub conducerea sa coaliţia internaţională şi a participat la raiduri împotriva jihadiştilor activi în regat.

Înăsprindu-şi discursul faţă de islamul radical, Abdullah a avertizat că ţările occidentale vor fi următoarea ţintă a jihadiştilor. "Dacă îi neglijăm, sunt convins că vor ajunge într-o lună în Europa şi după încă o lună în America".

Simultan, regatul, primul exportator mondial de ţiţei, a jucat cartea petrolieră pentru a-şi apăra propria parte de piaţă, ameninţată, în opinia sa, de ascensiunea petrolului de şist, în special american. Sub influenţa lui Abdullah, OPEP s-a abţinut de la reducerea ofertei în pofida scăderii cursului.

Pe plan intern, regele a demarat un proces prudent de reforme care să concilieze poziţiile unui sistem religios conservator cu cele ale unei aripi liberale a populaţiei, avidă de modernizare.

În 2005, el a organizat primele alegeri municipale parţiale şi le-a acordat femeilor drept de vot la următorul scrutin din 2015, chiar dacă acestea încă nu pot conduce o maşină.

Abdullah a redus controlul puternicei poliţii religioase şi a introdus reforme în sectorul educaţiei. El a inaugurat în 2009 King Abdullah University of Science and Technology, prima instituţie mixtă din ţară.

Dar amestecarea sexelor rămâne interzisă în afara cadrului familial.

Abdullah a ştiut mai ales să protejeze ţara de furtuna care a traversat în 2011 lumea arabă. Intrând în rezervele financiare importante ale ţării pentru a mulţumi populaţia, el a consacrat peste 36 de miliarde de dolari creării de locuri de muncă, ajutorului de şomaj şi construcţiei de locuinţe.

În pofida prăbuşirii cursului petrolier, regele a ordonat menţinerea ritmului de cheltuieli în bugetul pe 2015 pentru a păstra pacea socială.

Apărător al ordinii stabilite în lumea arabă, regatul l-a primit pe preşedintele tunisian Zine Al Abidine Ben Ali, primul autocrat arab îndepărtat de la putere de revoltele din ianuarie 2011, şi nu a salutat înlăturarea de la putere a preşedintelui egiptean Hosni Mubarak în luna următoare.

El l-a susţinut deschis pe preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi după destituirea în 2013 a predecesorului său, Mohamed Morsi, provenit din rândul Fraţilor Musulmani, clasificată drept grupare "teroristă" de Riyad.

Pe plan regional, regele a fost iniţiatorul singurului plan de pace global arab din Orientul Mijlociu, respins de Israel, şi a încercat să contracareze ambiţiile Iranului şiit.

Documentele WikiLeaks dezvăluie un bărbat care vorbeşte deschis. În privinţa Iranului, el le-a recomandat Statelor Unite să "taie capul şarpelui" pentru a distruge programul nuclear al acestuia.

Aliat al Statelor Unite, el nu a ezitat să le critice, ca în 2007 când a vorbit despre "ocuparea ilegitimă" a Irakului.

Născut la Riyad, Abdullah este al 13-lea fiu al regelui Abdel Aziz, fondatorul regatului. El era un apropiat al triburilor care furnizează recruţi Gărzii Naţionale, această "armată albă" pe care a condus-o înainte de a i-o încredinţa fiului său Mitaab.

Regelui îi plăcea să fie alături de trupele sale şi a fost văzut deseori dansând cu membrii Gărzii Naţionale, cu drapelul saudit pe umăr şi o sabie în mână, în ritmurile "Arda", un fel de cântec de raliere al dinastiei Al-Saud.