Biserica catolică germană "moare de o moarte dureroasă", după seria de scandaluri de abuzuri

Biserica catolică din Germania a dezvăluit că pierde mai mulţi adepţi ca niciodată, mai mult de jumătate de milion de persoane hotărând să renunţe la apartenenţa lor anul trecut.

Potrivit Conferinţei Episcopale Germane cu sediul la Bonn, 522.821 de persoane au părăsit biserica în 2022, un număr care depăşeşte cu mult previziunile făcute chiar de instituţie şi mai mare decât se aşteptau majoritatea observatorilor. Precedentul an record de plecări a fost stabilit în 2021, când au plecat puţin sub 360.000 de persoane.

Thomas Schüller, un avocat de drept canonic, a declarat că biserica se va strădui să îşi revină. "Biserica catolică moare de o moarte dureroasă în văzul publicului", a declarat el pentru presa germană.

Biserica avea 21 de milioane de membri, conform cifrelor din 2022, reprezentând 24,8% din populaţie.

Viteza plecărilor, determinată de o serie de scandaluri de abuzuri asupra copiilor şi de acuzaţii de muşamalizare pe scară largă, i-a şocat pe clerici.

Potrivit dovezilor adunate de autorităţi, se pare că s-a accelerat şi mai mult de la publicarea unui raport de expertiză privind abuzurile din arhidieceza de Munchen şi Freising şi discuţiile legate de presupusa complicitate în această afacere a Papei Benedict al XVI-lea, care a murit între timp.

Anul trecut au avut loc bătălii juridice cu privire la plăţile compensatorii pentru victimele abuzurilor din Köln şi Traunstein, în Bavaria superioară, precum şi acuzaţii potrivit cărora cardinalul din Köln, Rainer Maria Woelki, a minţit cu privire la ce şi când a ştiut despre cazurile de abuz. Woelki neagă acuzaţiile.

Biserica protestantă, care a fost de asemenea afectată de scandaluri de abuzuri, a pierdut şi ea membri într-un ritm alarmant, 380.000 de persoane întorcându-i spatele în 2022. Potrivit cifrelor de anul trecut, ea are 19,5 milioane de membri în Germania.

Plecările înseamnă o pierdere considerabilă de venituri pentru biserică, care adună miliarde de euro din taxele anuale, relatează The Guardian.

Toţi germanii care îşi declară apartenenţa la confesiunile protestantă, catolică şi evreiască sunt înregistraţi oficial ca atare la autorităţile locale. Aceştia sunt obligaţi să plătească Kirchensteuer sau Kultursteuer (impozit bisericesc sau impozit cultural), care se ridică între 8% şi 9% din impozitul pe venit al unei persoane şi este extras din venitul lunar al acesteia de către biroul fiscal, care îl transmite confesiunii respective.

Cei care doresc să plece trebuie să renunţe în mod oficial la apartenenţa lor, un proces cunoscut sub numele de Kirchenaustritt sau retragere din biserică, vizitând în mod activ biroul local de înregistrare şi plătind o taxă administrativă de 30 de euro.

Taxa bisericească a fost consacrată pentru prima dată în legislaţia germană în 1919 şi reafirmată în Reichskoncordat între Germania nazistă şi Vatican în 1933. A fost reafirmată din nou în lege în 1949.

Austria, ţara vecină, a introdus o taxă obligatorie pentru catolici în 1939, după anexarea Austriei la Germania nazistă în anul precedent, şi a păstrat-o de atunci, în ceea ce este explicat ca fiind un efort de a menţine bisericile independente de influenţa politică.