„Nu a existat nici un fel de târg”, a spus Gorbaciov, citat de agenţia rusă Interfax.
Agenţia de presă baltică BNS a relatat, citând un document diplomatic suedez datat 9 martie 1990, că Gorbaciov a negociat independenţa Lituaniei în schimbul a 21 de miliarde de ruble sovietice (echivalentul a circa 36 de miliarde de dolari în acea perioadă). Potrivit documentului suedez, liderul sovietic ar fi solicitat şi includerea oraşului lituanian Klaipeda în teritoriul enclavei ruse Kaliningrad.
„Acestea nu sunt discuţii serioase. Este o interpretare extrem de liberă a evenimentelor care s-au produs după ce Lituania şi-a exprimat dorinţa de a ieşi din URSS”, a spus Gorbaciov.
El a recunoscut însă că s-a întâlnit cu liderul lituanian Algirdas Brazauskas, care susţinea declararea independenţei, pentru a-l avertiza asupra riscurilor unei astfel de acţiuni. „Am încercat să-i explic că o secesiune categorică ar pune numeroase probleme”, a spus Gorbaciov, adăugând că a formulat avertismente similare şi la adresa celorlalte două state baltice, Estonia şi Letonia.
Brazauskas, ultimul lider al Partidului comunist lituanian şi primul preşedinte ales al Lituaniei independente, a murit la 26 iunie 2010, la vârsta de 77 de ani.
Lituania a fost prima dintre republicile sovietice care şi-au declarat independenţa, urmată la scurt timp de Estonia şi Letonia.
Moscova a reacţionat dur după declaraţia oficială de independenţă, instituind o blocadă economică şi trimiţând forţe speciale pentru a încerca să reprime mişcarea de protest de la Vilnius. Confruntările din ianuarie 1991 s-au soldat cu 14 morţi şi sute de răniţi în rândurile civililor lituanieni.