Decizia era solicitată de opoziţie, în special de Coordonarea Naţională pentru Democraţie şi Schimbare (CNCD), care tocmai organizase două manifestaţii pentru „schimbarea sistemului” politic instaurat de Bouteflika.
Anularea stării de urgenţă, promisă de preşedinte în urmă cu trei săptămâni, a fost anunţată în cursul unei şedinţe de guvern. De altfel, Executivul a promis măsuri pentru favorizarea creării de locuri de muncă, pe fondul protestelor soldate cu cel puţin cinci morţi şi 800 de răniţi.
„Un proiect de ordonanţă care abrogă decretul din 6 februarie 1993, referitor la introducerea stării de urgenţă, a fost adoptat marţi de Consiliul de Miniştri”, conform unui comunicat oficial.
Starea de urgenţă a conferit prerogative speciale armatei şi poliţiei, limitând libertăţile politice. Preşedintele însă a anunţat că armata va continua operaţiunile antiteroriste, după o serie de atacuri islamiste comise recent. Guvernul a adoptat un decret care confirmă că „efectuarea şi coordonarea operaţiunilor antiteroriste rămân sarcinile Statului Major al armatei”.
Autorităţile algeriene instauraseră starea de urgenţă pentru a putea combate mai eficient rebeliunea islamistă. Atacurile insurgente au izbucnit după anularea alegerilor legislative din decembrie 1991, pe care Frontul Islamic al Salvării (FIS) era pe cale să le câştige.
FIS, care promitea instaurarea unei republici islamice după modelul iranian, obţinuse majoritatea absolută în primul tur de scrutin.
După victorie, preşedintele Chadli Bendjedid demisionase şi fusese înlocuit de o preşedinţie colegială.