Raportul care denunţă crime de război în timpul conflictului din Gaza, adoptat de ONU

Documentul a obţinut 25 de voturi pentru, şase împotrivă şi 11 abţineri, „în consecinţă acesta a fost adoptat”, a declarat preşedintele Consiliului.

Cinci din cele 47 de state membre ale Consiliului, printre care Franţa şi Marea Britanie, au refuzat să participe la acest vot care retrimite dosarul instanţelor ONU de la New York, Adunării Generale şi Consiliului de Securitate.

Oficialii francezi şi britanici au încercat să negocieze cu Israelul privind „punerea în aplicare a recomandărilor făcute celor două părţi în special în ceea ce priveşte anchetele” naţionale, a explicat ambasadorul Franţei, Jean-Baptiste Mattei.

Zece cetățeni britanici sunt anchetați pentru crime de război în Gaza

15 salvatori găsiţi într-o groapă din Gaza. Şeful ONU este „şocat de atacurile armatei israeliene”

Dar membrii Consiliului au refuzat să dea timp acestor negocieri de ultim moment menite să ajungă la „decizii concrete”, a declarat acesta cu regret, justificând astfel decizia Parisului şi a Londrei de a nu participa la vot.

Consiliul s-a reunit joi în sesiune extraordinară pe tema cererii Autorităţii Palestiniene cu sprijinul grupului arab, al Organizaţiei Conferinţei Islamice (OCI), al statelor nealiniate şi al statelor africane majoritare în cadrul acestui organism.

La mai puţin de două săptămâni după decizia Consiliului de a amâna cu şase luni analiza raportului ultrasensibil, palestinienii au făcut tot posibilul pentru a obţine la începutul săptămânii adoptarea cât mai rapidă a unei rezoluţii în trei părţi privind „situaţia drepturilor omului în teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv Ierusalimul”.

Cea mai importantă dintre ele susţine recomandările raportului judecătorului sud-african Richard Goldstone care acuză armata israeliană, dar şi pe militanţii palestinieni, că ar fi comis „crime de război” şi „posibile crime împotriva umanităţii” în timpul ofensivei israliene în Fâşia Gaza în decembrie-ianuarie.

Textul aprobă astfel cererea de a deschide anchete naţionale independente în vedere pedepsirii celor responsabili de crime, şi posibilitatea sesizării Procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI) de către Consiliul de Securitate în cazul eşecului acestor anchete.

Acest punct constituie principala piatră de încercare pentru mai multe state şi în special pentru Statele Unite care au votat împotriva rezoluţiei palestiniene, fără a lăsa vreo îndoială cu privire la un veto din partea lor în cadrul Consiliului de Securitate.

„Această rezoluţie a fost motivată de consideraţii interpalestiniene şi arabe. Ea este politică şi prelungeşte raportul Goldstone” într-un text care denunţă în aceeaşi măsură încălcarea drepturilor omului de către Israel în teritoriile ocupate şi în Ierusalimul de Est, explică un diplomat occidental.

„Trimiţând dosarul la New York, aceasta îl va aduce într-un impas” din cauza unui eventual veto american, adaugă acesta.