Boris Tadici: Discuţiile dintre Serbia şi Kosovo vor începe în curând

"Curând, cele două părţi vor discuta pentru prima dată în ultimii mulţi ani. Vom avea răbdare şi vom căuta modalităţi de a construi încrederea între cele două părţi", a spus Tadici.

"Suntem dispuşi să discutăm şi o vom face cu bună-credinţă", a adăugat el.

Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa în februarie 2008, după o perioadă de administrare ONU, instaurată în urma campaniei NATO care a pus capăt represiunii militare sârbe îndreptate împotriva separatiştilor albanezi, în perioada 1998-1999.

Aproximativ 70 de ţări, printre care se numără Statele Unite şi majoritatea celor 27 de membri UE, au recunoscut independenţa Kosovo. Serbia, susţinută de Rusia, China şi alte ţări care se confruntă cu mişcări separatiste, refuză să recunoască noul stat.

"Serbia consideră că această căutare constantă a recunoaşterii este contraproductivă şi inutilă în raport cu starea de spirit cu care ne angajăm acum", a afirmat Tadici, apreciind că atitudinea autorităţilor din Kosovo riscă "să reprezinte un precedent periculos şi destabilizator".

El a adăugat că a discutat joi, la New York, cu şeful diplomaţiei europene, Catherine Ashton, ajungând la un acord privind "elementele importante" ale viitorului dialog cu Kosovo. Tadici a insistat asupra voinţei sale de a ajunge la "o reconciliere" în Balcani, zonă încă marcată de urmările confictelor din anii '90 din fosta Iugoslavie, şi asupra dorinţei Serbiei de a adera la UE.

Preşedintele sârb a subliniat că Parlamentul de la Belgrad a adoptat o moţiune prin care condamnă masacrarea a mii de bărbaţi şi tineri musulmani de către forţele sârbilor bosniaci la Srebreniţa, în 1995. "Un astfel de gest are puţine precedente şi sunt mândru, deoarece demonstrează maturitatea democraţiei din Serbia", a spus el.

"Sper că alte astfel de gesturi în regiune ne vor ajuta să creăm o regiune nouă, unde istoria noastră comună să ne permită să fim uniţi din punct de vedere moral mai degrabă decât să fim divizaţi din punct de vedere politic", a adăugat Tadici.

El a subliniat că principala problemă a Serbiei şi a regiunii Balcanilor, în general, este reprezentată de criminalitatea organizată, iar bandele de traficanţi au "baze solide", datând din timpul războaielor balcanice. "Aceşti traficanţi aduc droguri, arme, trafic de fiinţe umane şi corupţie în societăţile noastre", a spus preşedintele sârb, apreciind că, în faţa acestui fenomen, Europa este angajată într-o "cursă contracronometru".

"Alegerea este, pur şi simplu, între o Europă de sud-est care asigură legătura între Europa şi regiuni vitale din est şi o regiune transformată în cap de pod pentru organizaţii criminale care încearcă să ajungă în Europa", a adăugat Tadici, făcând apel la formarea unei "alianţe strategice" între guvernele din Balcani, în lupta împotriva criminalităţii organizate.