Bosnia-Herţegovina îşi prezintă candidatura oficială pentru aderarea la UE pe 15 februarie

Bosnia-Herţegovina speră să se alăture Uniunii Europene după depunerea candidaturii de aderare, la peste 20 de ani de la războiul civil din 1992-1995, în care au murit peste 100.000 de oameni. Însă procesul de aderare este unul dificil, în condiţiile în care reformele întârzie să fie implementate în fosta republică iugoslavă din cauza diviziunilor etnice cauzate de războiul civil din anii 1990, subliniază analiştii.

Ţara se confruntă, în mod frecvent, cu ameninţări de secesiune din partea etnicilor sârbi, care iau în considerare ideea de a susţine un referendum în vederea solicitării autonomiei. Analiştii consideră că Bosnia are şanse mici să devină membru UE înainte de 2025.

"Acum este definitiv şi clar că avem data stabilită de preşedinţia UE, Olanda, pentru a ne prezenta candidatura pe 15 februarie", a anunţat şeful croat al preşedinţiei tripartite a ţării, Dragan Covic.

"Este realist faptul că vom avea statut de candidat la începutul anului viitor", a precizat Covic, adăugând că "reprezintă o şansă mare pentru Bosnia-Herţegovina".

Aspiraţiile ţării de a adera la UE au fost susţinute de o iniţiativă germano-britanică lansată anul trecut în vederea susţinerii dezvoltării economiei şi implementării de reforme în schimbul oferirii de fonduri europene şi al statutului de membru UE. Iniţiativa a venit după ani de amânare a implementării reformelor, în contextul unor conflicte civile în februarie 2014, alimentate de rata mare de şomaj din ţară şi a corupţiei în creştere.

Comisia Europeană a precizat că va susţine reformele din Bosnia-Herţegovina prin acordarea unui miliard de euro pentru următorii trei ani, la care se adaugă încă 500 de milioane de euro pentru investiţii în infrastructură.