Bratislava privează de cetăţenia slovacă peste 25 de persoane cu dublă naţionalitate

În vigoare din 17 iulie 2010, această lege stipulează că orice slovac care obţine cetăţenia altei ţări pierde automat cetăţenia slovacă.

Bratislava a introdus această dispoziţie ca răspuns la o lege, adoptată anul trecut de Ungaria, care le permite celor aproximativ 3,5 milioane de maghiari din ţările vecine, în principal din România şi Slovacia, să devină cetăţeni ungari.

Printre cele 25 de persoane private de cetăţenia slovacă, numai una este de naţionalitate ungară. Paşapoartele slovace au fost retrase unui număr de 11 germani, zece austrieci, un italian, un olandez şi un britanic, a precizat ministerul.

Minoritatea maghiară, cea mai mare din Slovacia, reprezintă aproximativ 10 la sută din populaţia acestei ţări cu 5,4 milioane de locuitori, membră, ca şi Ungaria, a Uniunii Europene din 2004.

În virtutea legii, maghiarii "sunt obligaţi să informeze autorităţile despre dubla lor naţionalitate", a declarat un oficial din cadrul ministerului, Alena Koisova.

"Ministerul nu caută totuşi activ persoanele care au cerut cetăţenie ungară", a adăugat ea.

În cadrul unei vizite la Bratislava, săptămâna trecută, preşedintele ungar Pal Schmitt, a reînviat tensiunile reciproce încurajând etnicii maghiari din această ţară să ceară cetăţenie ungară.

Independentă din 1993, Slovacia a făcut parte în secolul trecut din Regatul Ungariei, până la înfiinţarea Cehoslovaciei, în 1918.

Dificile din punct de vedere istoric, relaţiile dintre Budapesta şi Bratislava au fost deosebit de tensionate între 2006 şi 2010, perioadă în care mica formaţiune xenofobă SNS a făcut parte din fostul Guvern slovac al lui Robert Fico.