Virologul din fruntea instituţiei, Angela Rasmussen, a declarat că constatarea „ridică întrebări cu privire la integritatea proceselor de fabricaţie” şi ar putea fi o problemă de siguranţă pentru persoanele cu sisteme imune mai slabe, informează France 24.
Institutul rus Gamaleya, care a dezvoltat vaccinul, a negat rapoartele.
Problema se concentrează în jurul unui „vector adenovirus” un virus care cauzează în mod normal boli respiratorii uşoare, dar în vaccinuri este modificat genetic, astfel încât să nu poată fi reprodus şi să poată transporta instrucţiunile ADN câtre celulele umane pentru a dezvolta proteina spike a coronavirusului.
Acest lucru antrenează sistemul uman să fie pregătit în cazul în care întâlneşte adevăratul coronavirus.
Vaccinul Sputnik V foloseşte doi vectori adenovirus diferiţi pentru a îndeplini această sarcină: adenovirus tip 26 (Ad26) pentru prima doză şi adenovirus tip 5 (Ad5) pentru a doua doză.
Autoritatea de reglementare din Brazilia a precizat că în urma testelor pe doza de rapel în anumite loturi s-a constantat că odată ajuns în corp, adenovirusul poate continua să se înmulţească.
Ei au adăugat că acest lucru s-a produs probabil din cauza unei probleme de fabricaţie, în care adenovirusul modificat a recâştigat genele de care avea nevoie pentru a se replica.
Autorităţile de reglementare braziliene nu au evaluat încă prima doză.
Rasmussen, un om de ştiinţă din cadrul Organizaţiei canadiene pentru Vaccinuri şi Boli Infecţioase, a descris eroarea drept o problemă de control al calităţii, mai degrabă decât o problemă privind tehnologia.
Problema ar putea avea un impactul asupra încrederii vaccinului pe care un studiu din publicaţia The Lancet l-a arătat sigur şi cu o eficienţă de peste 90%.