Republica Moldova se confruntă cu separatismul şi în sud: Dispute în Găgăuzia pe tema limbii române

Autorităţile găgăuze resping limba română şi creează, în felul acesta, un curent de opinie ostil faţă de tot ce este românesc, comentează Deutsche Welle, în pagina online.

Anul acesta, în sesiunea de bacalaureat, Ministerul Educaţiei de la Chişinău a impus condiţii mai rigide la examenul de limbă română. Prin urmare, fiecare al zecelea absolvent de liceu din autonomia găgăuză a Republicii Moldova a picat examenul la limba şi literatura română.

Administraţia locală a emis însă diplome proprii de bacalaureat din care a exclus disciplina limba română.

Această acţiune a fost apreciată de experţi ca „tendinţă de separatism”, mai ales că a fost urmată de o altă decizie a autorităţilor de la Comrat de a boicota scrisorile oficiale ale Chişinăului, scrise în limba de stat.

Ministrul Educaţiei, Mihai Şleahtiţchi, a declarat că diplomele emise de Adunarea Populară a Găgăuziei pentru liceeni din regiune, care nu au promovat examenul la limba şi literatura română, nu sunt valabile şi universităţile nu le vor accepta.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, consideră că atât Guvernul central de la Chişinău, cât şi autorităţile din regiunea autonomă Găgăuzia sunt responsabili de tensiunile lingvistice, conform unui interviu acordat postului Radio Europa Liberă.

Lupu recunoaşte că Guvernul central de la Chişinău nu a depus suficiente eforturi pentru îmbunătăţirea situaţiei elevilor din liceele aflate în Găgăuzia.

De asemenea, el a acuzat politicienii găgăuzi că practică „jocuri politice”.

Preşedintele ţării a făcut un apel la calm, cerând o soluţie negociată între autorităţile găgăuze şi Ministerul Educaţiei.

Principalul oponent al limbii române la Comrat este chiar başkanul (guvernatorul-n.n.) autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal. El a cerut demisia ministrului Educaţiei, învinuindu-l că ar distruge învăţământul din R. Moldova.

Politicienii din Găgăuzia vor ca judecătorii Curţii Constituţionale să se pronunţe dacă este legal ca în şcoli să fie predată limba română, şi nu limba moldovenească, aşa cum scrie în Constituţie.

Potrivit membrilor Adunării Populare de la Comrat, „limba română poate fi considerată limbă străină”. Într-o recentă scrisoare adresată autorităţilor statului, Academia de Ştiinţe a Moldovei a menţionat că „limba română este denumirea oficială a limbii literare în Republica Moldova”.

Presa de la Chişinău a scris să başkanul Găgăuziei Mihail Formuzal este în relaţii bune cu liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, iar la Moscova cei doi ar avea acelaşi centru politic de comandă.

Surse care au solicitat anonimatul au comunicat că Mihail Formuzal, care deţine al doilea mandat de guvernator al Găgăuziei şi nu are dreptul să pretindă un al treilea, ar intenţiona să rămână în politică prin înfiinţarea unui partid, a cărui miză electorală ar urma să fie vectorul antiromânesc.