Breivik a cerut scuze militanţilor naţionalişti pentru că nu a executat mai multe persoane

Anders Behring Breivik, condamnat la 21 de ani de închisoare pentru masacrarea a 77 de persoane anul trecut, a anunţat vineri că nu face apel împotriva verdictului, însă a încheiat cu o ultimă provocare, relatează AFP.

„Nu voi face apel”, a declarat extremistul de dreapta la finalul unei şedinţe de aproximativ şapte ore şi jumătate, inclusiv pauzele.

Extremistul de dreapta, în vârstă de 33 de ani, a încheiat cu o ultimă provocare, declarând că vrea să prezinte „scuze militanţilor naţionalişti pentru că nu a executat mai multe persoane”.

Microfonul la care vorbea s-a închis înainte să apuce să termine fraza, dintr-un motiv necunoscut, după care a fost întrerupt de către judecătoarea Wenche Elizabeth Arntzen.

Pe 22 iulie 2011, Breivik a omorât mai întâi opt persoane, într-un atentat cu bombă împotriva sediului Guvernului, la Oslo, iar ulterior alte 69, majoritatea adolescenţi, într-un atac armat comis într-o tabără de vară a tinerilor laburişti, pe Insula Utoya.

Cu toate că a anunţat că a renunţat la apel, Breivik a calificat verdictul ca „ilegitim”, evocând faptul că respinge competenţa tribunalului din Oslo de a-l judeca.

Parchetul, care a reclamat mai degrabă internarea într-o instituţie psihiatrică decât o pedeapsă cu închisoare, a anunţat că îşi acordă o perioadă de reflecţie, dispunând de un termen de 14 zile în vederea formulării unui eventual apel. Ulterior, tribunalul s-a retras, iar condamnatul a fost trimis la închsioare.

Breivik prezintă tulburări de personalitate, dar nu o psihoză, anunţă tribunalul din Oslo

Potrivit Tirbunalului, Anders Behring Breivik prezintă tulburări de personalitate, dar nu o psihoză care să justifice o internare într-o instituţie psihiatrică.

„Curtea apreciază că (Breivik) prezintă tulburări de personalitate, trăsături antisociale şi narcisite”, a declarat judecătorul Wenche Elizabeth Arntzen, motivând verdictul, după care a subliniat că, în opinia judecătorilor, acuzatul nu prezintă „simptome” care să trădeze o schizofrenie.

Sănătatea mentală a extremistului de dreapta s-a aflat în centrul procesului acestuia.

O primă evaluare psihiatrică ordonată de către justiţie a conchis că acesta suferea de „schizofrenie paranoidă”, ceea ce presupune lipsa de responsabilitate penală, în timp ce o contraexpertiză a detectat tulburări de personalitate – „antisocial” şi „narcisist” -, dar niciun semn de psihoză.

După ce a îndepărtat elementele constituitutive ale unei schizofrenii relevate de prima expertiză, constând în halucinaţii, utilizarea de neologisme şi incapacitatea de a funcţiona în societate, cei cinci judecători au înclinat în direcţia celei de a doua evaluări.

Pe 22 iulie 2011, Breivik a omorât mai întâi opt persoane, într-un atentat cu bombă împotriva sediului Guvernului, la Oslo, iar ulterior alte 69, majoritatea adolescenţi, într-un atac armat comis într-o tabără de vară a tinerilor laburişti, pe Insula Utoya.

Pedeapsa lui Breivik poate fi prelungită nedefinit, atât timp cât va fi considerat periculos.