Costul uriaş al izolării pentru economia Franţei. Preşedintele OFCE: Este o situaţie care nu se compară cu şocurile din 2008 sau 1929

După ce o primă estimare a INSEE (Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice) raporta o scădere de 3% a PIB-ului francez pe lună de izolare suplimentară, Observatorul Francez pentru Situaţii Economice (OFCE) ajunge la un rezultat destul de similar în studiul său publicat luni. Acesta estimează scăderea produsul intern brut cu 2,6% pe lună de izolare, ceea ce ar costa economia franceză peste 60 de miliarde de euro pentru aceeaşi perioadă. OFCE concluzionează că lupta împotriva falimentelor trebuie să fie prioritatea numărul unu pentru a face posibilă redresarea economică post-coronavirus.

 

„Este o situaţie complet incredibilă, ce nu se compară cu şocurile pe care le-am mai trăit în 2008 sau 1929”, a declarat pentru cotidianul Libération Xavier Ragot, preşedintele OFCE. Potrivit studiului, scăderea bruscă a cererii este principalul factor al recesiunii. Modificările „comportamentului de consum” ca urmare a reţinerii ar duce la o scădere de 1 punct a PIB-ului, consumul reprezentând aproximativ două treimi din creşterea economiei franceze. 

 

Scăderea investiţiilor ar fi de 0,7 puncte procentuale, în timp ce perturbările condiţiilor de muncă (telemuncă, dificultăţi de acces la locul de muncă etc.) ar duce la o pierdere de 0,4% din PIB. Doar închiderea şcolilor ar cântări 0,3%, împiedicând 1,2 milioane de angajaţi să lucreze. În plus, alte efecte, precum cele din sectorul turistic, ar duce la o pierdere de 0,2% din PIB. La fel ca INSEE, OFCE constată că consecinţele  sunt foarte diferite în toate sectoarele de activitate, ceea ce „justifică susţinerea specifică prin măsuri bugetare şi fiscale”.  

Potrivit OFCE, turismul şi alimentaţia sunt sectoarele cele mai afectate, activitatea fiind paralizată în proporţie de 98%. Urmează transporturile (-70%), comerţul (-55%) şi construcţiile (-51%), în timp ce agricultura (-13%) sau serviciile necomerciale (-10%) îşi limitează pierderile. Pe de altă parte, alte sectoare par să fie conservate, cum ar fi telecomunicaţiile, industria agroalimentară şi cea farmaceutică. Dacă izolarea va continua, OFCE consideră că pierderea PIB-ului se va dubla „aproximativ”, dar avertizează că anumiţi factori ar putea agrava impactul asupra activităţii, în special o „amplificare a ruperii lanţurilor  de valori”sau riscul falimentelor.

 

Cu toate acestea, OFCE consideră  că, odată ce izolarea încheiată, economia franceză ar putea experimenta „o revenire potenţial importantă” datorită economiilor populaţiei şi „rezilienţei ţesutului productiv” permis datorită sprijinului autorităţilor. „Există o anumită urgenţă de a avea o doctrină de intervenţie de stat, pentru a evita falimentele şi pentru a ne asigura că reluarea activităţii la ieşirea din izolare să aibă loc într-o lume în care ţesutul productiv a fost păstrat”,a insistat Xavier Ragot. Dar, după cum recunoaşte colegul său Xavier Timbeau, ”o parte din şoc nu va putea fi absorbită de autorităţile publice”.  Cu alte cuvinte, nu toate falimentele pot fi evitate. Săptămâna trecută, asiguratorul de credite Euler-Hermès le-a estimat la încă 4 000 (+8%), adăugând că, fără măsurile puse în aplicare de guvernul francez, acestea ar fi sărit cu 20%.

 

Menit să reducă impactul crizei asupra şomajului, dispozitivul de şomaj parţial, utilizat masiv de companii, ar putea afecta în cele din urmă aproximativ 5,7 milioane de locuri de muncă (21% dintre angajaţi), estimează OFCE. Acesta este un cost de peste 20 de miliarde de euro pe lună, presupunând că ar fi utilizat de toate companiile eligibile. În urmă cu doar două săptămâni, când guvernul şi-a prezentat planul de sprijin, ministrul economiei Bruno Le Maire estima că utilizarea şomajului parţial ar putea costa 8 miliarde de euro în două luni.  În ritmul actual, aceste prognoze sunt susceptibile de a fi rapid pulverizate.