„Comunitatea europeană şi toate instituţiile europene se află în faţa unei provocări care constă în susţinerea şi promovarea unui proces deschis vizând o soluţionare definitivă a conflictului care persistă în inima Europei”, a afirmat organizaţia, care a anunţat la 20 octombrie 2011 că abandonează definitiv activitatea armată, făcând apel la dialog cu Parisul şi Madridul, fără succes până în prezent.
În comunicatul său datat „aprilie 2012”, ETA apreciază că „amânarea soluţiei nu va beneficia nimănui şi, pe lângă prelungirea suferinţei, poate genera un impas periculos”.
ETA, care se adresează „comunităţii europene” pentru prima dată de la anunţul său din octombrie, aminteşte că la „Conferinţa internaţională de la 17 octombrie 2011 din Donostia (San Sebastian, Spania), personalităţi internaţionale eminente au avansat o propunere de soluţionare a conflictului în Declaraţia de la Aiete”.
ETA aminteşte că această propunere menţiona „nevoia unui dialog şi unui acord între ETA şi Guvernele Spaniei şi Franţei pentru a depăşi consecinţele conflictului”.
Organizaţia separatistă susţine că a „luat această cerere în serios” şi a răspuns pozitiv prin anunţul său de la 20 octombrie.
Guvernul spaniol conservator a anunţat la 5 mai că nu negociază cu ETA, cerând desfiinţarea necondiţionată a organizaţiei.
Franţa a precizat că nu aşteaptă altceva decât dezarmarea completă a organizaţiei.
ETA este considerată responsabilă de moartea a 829 de persoane în peste 40 de ani de luptă armată pentru independenţa Ţării Bascilor.