Bugetul Statelor Unite pentru apărare nu este afectat de criză

Bugetul anterior adoptat de Congres era de 680 de miliarde de dolari. Dacă creşterea este modestă, ea este nu mai puţin simbolică în momentul în care preşedintele Barack Obama a decretat o îngheţare a cheltuielilor timp de trei ani, cu excepţia programelor sociale şi a aspectelor legate de securitate, pentru a diminua deficitul record al Statelor Unite.

Proiectul de buget prezentat luni Congresului se articulează în mare măsură în jurul celor două conflicte majore în care Statele Unite sunt implicate, Irak şi Afganistan, care au consumat deja, din 2001, circa 1.000 de miliarde de dolari din banii contribuabililor.

Iar tendinţa nu este pe punctul de a se inversa: potrivit oficialilor americani, administraţia va solicita treizeci de miliarde de dolari suplimentari pentru finanţarea operaţiunilor în teren, dintre care 11,6 miliarde sunt destinate consolidării trupelor afgane.

Totodată, preşedintele Obama va solicita şi o suplimentare imediată de 33 de miliarde pentru finanţarea trimiterii celor 30.000 de militari ca întăriri, decisă în decembrie în cadrul noii sale strategii afgane.

Printre cheltuielile în materie de echipamente, bugetul prevede 9,6 miliarde de dolari pentru elicoptere şi 2,7 miliarde pentru avioanele fără pilot folosite pentru urmărirea rebelilor.

Pentagonul intenţionează să dubleze flota de aparate MQ-9 Reapers, avioane fără pilot capabile să transporte bombe şi a căror utilizare a transformat tacticile folosite în teren.

"Forţele speciale", comandourile care joacă un rol crucial în lupta împotriva al-Qaida şi în formarea trupelor aliate, vor primi 6,3 miliarde de dolari pentru echipamente, pregătire şi finanţarea a 2.800 de noi militari.

Spre deosebire de bugetul anterior, bugetul pentru 2011 nu omite aproape nicio cheltuială şi este de aşteptat să întâmpine o rezistenţă mai mică din partea Congresului decât precedentul, care a întâmpinat probleme din cauza abandonării programului avionului de vânătoare F-22.

În proiectul raportului pe patru ani privind orientările strategiei pe termen lung a Statelor Unite, care urmează a fi prezentat Congresului, Pentagonul afirmă că prioritatea sa este să câştige "războaiele de astăzi", printre care cele din Afganistan şi Irak, şi subliniază că forţele americane trebuie să participe la "dezmembrarea reţelelor teroriste".

Raportul pe patru ani preconizează abandonarea abordării convenţionale a conflictelor armate pentru a se concentra asupra ameninţărilor mai difuze exercitate de extremiştii capabili să utilizeze arme de distrugere în masă sau terorismul cibernetic.

Orientările viitoare ale Apărării oferă însă puţine detalii în ceea ce priveşte nivelul efectivelor care va trebui mobilizate pentru punerea în aplicare a acestor noi strategii.

Americanii ar putea privilegia mobilizările masive - şi costisitoare - de militari, ca în cazul Irakului, sau, din contră, ar putea prefera prezenţele mai discrete cum pare a fi cazul în Yemen, în cadrul luptei împotriva al-Qaida.

"Este întrebarea la care trebuie să răspundă", a remarcat Lawrence Korb, fost subsecretar al Apărării şi expert în cadrul centrului de reflecţie Center for American Progress. "Care este acum modelul nostru? Irakul sau Yemenul?".