Dezbatere vehementă între Hamid Karzai şi ambasadorul SUA pe tema societăţilor de securitate

Ambasadorul Statelor Unite la Kabul, Karl Eikenberry, l-a anunţat pe preşedintele afgan, Hamid Karzai, că angajarea a 25.000 de agenţi suplimentari de către companiile private de securitate este necesară pentru continuarea proiectelor de dezvoltare în Afganistan, o poziţie căreia Karzai i s-a opus cu fermitate.

„Au avut o discuţie serioasă. Preşedintele a spus că «noi suntem pe cale să încercăm să dizolvăm companiile private de securitate, iar voi încercaţi să adăugaţi 25.000 de persoane»”, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul preşedinţiei afgane, sub protecţia anonimatului.

„Acest lucru înseamnă să creaţi forţe paralele cu organele de securitate afgane şi că nu vreţi să desfiinţaţi societăţile private de securitate”, a adăugat Karzai, potrivit acestui oficial.

Războiul din Ucraina, ziua 1089. Ministrul de externe al Poloniei respinge propunerea lui Zelenski privind o armată europeană / Franţa va găzdui un summit de urgenţă pe tema Ucrainei, în contextul negocierilor de pace dintre SUA şi Rusia / Ucraina neagă implicarea în întâlnirea Rusia-SUA din Arabia Saudită / Europa exclusă din negocierile de pace Ucraina-Rusia, susţine emisarul SUA

22:21, 16 Feb. 2025

Netanyahu convoacă consultări de securitate pe tema armistiţiului şi cerinţei lui Trump

17:29, 15 Feb. 2025

Karzai a apreciat că această poziţie este contrară obiectivelor consolidării forţelor de securitate afgane şi a cerut fonduri suplimentare pentru poliţia afgană, cu scopul ca aceasta să poată asigura ea însăşi securitatea proiectelor.

De câteva luni încoace, relaţiile între preşedintele afgan şi susţinătorii săi occidentali sunt tot mai tensionate.

În august, el a ordonat dizolvarea tuturor societăţilor private de securitate, atât afgane, cât şi internaţionale, până la sfârşitul lui 2010, acuzându-le că au „înghiţit” o mare parte a ajutorului internaţional, alimentează corupţia, dăunează dezvoltării foţelor de securitate afgane şi alimentează sentimentul de insecuritate.

La sfârşitul lui octombrie, el a făcut paşi înapoi, în faţa opoziţiei aliaţilor săi occidentali, îngrijoraţi de consecinţele acestei interdicţii asupra proiectelor lor de dezvoltare şi securităţii infrastructurilor lor.

După modelul a ceea ce s-a petrecut în Irak după 2003, piaţa securităţii private din Afganistan a „explodat” după invazia americană din 2001, iar în ultimii ani s-a dezvoltat şi mai mult, din cauza insecurităţii în creştere din ţară, unde slăbiciunea Guvernului a favorizat ascensiunea grupărilor rebele şi criminale.

Efectivele acestor societăţi sunt estimate la aproximativ 27.000 de persoane.

Ambasada americană la Kabul a confirmat că întâlnirea a avut loc, dar a refuzat să comenteze asupra conţinutului acesteia.

În afară de Eikenberry şi Karzai, la întâlnire au mai participat un oficial din cadrul NATO, prim-vicepreşedintele afgan, Mohammad Qassim Fahim, şi o serie de oficiali.

Forţa NATO în Afganistan (ISAF), care luptă alături de Guvernul afgan contra insurecţiei islamiste din această ţară, plănuieşte să transfere în mod treptat responsabilitatea asigurării securităţii pe întreg teritoriul ţării forţelor de securitate afgane, până în 2014.