Cardinalii sunt împărţiţi între a continua să reflecteze sau a stabili data Conclavului

Două tabere ar fi început să se contureze, potrivit presei, şi anume susţinători ai unei reforme a guvernării Bisericii, care mizează pe un papă italian, cardinalul Angelo Scola, şi vechea gardă a Curiei, care doreşte să încredinţeze conducerea Sfântului Scaun unui papă străin, cu condiţia să obţină controlul asupra Secretariatului de Stat, centrul puterii la Vatican.

Reuniţi începând de luni, cardinalii par împărţiţi între a continua să reflecteze asupra problemelor Bisericii, guvernării Sfântului Scaun şi alegerii succesorului lui Joseph Ratzinger sau stabilirea imediată a unei date a Conclavului în Capela Sixtină.

"Problema datei nu este banală, ei vor mai mult timp să se cunoască (...), mulţi nu s-au întâlnit niciodată", a subliniat unul dintre vaticaniştii de la Corriere della Sera. Ei se întâlnesc în afara congregaţiilor, la domiciliile unora dintr ei sau în cadrul unor colegii pontificale pentru discuţii informale.

Ultimul dintre cardinalii electori, vietnamezul Jean-Baptiste Pham Minh Man, a sosit joi seara, iar colegiul însărcinat cu alegerea următorului şef al Bisericii de peste un miliard de credincioşi este acum complet, cu 115 prelaţi.

Reuniţi în "congregaţiile generale", care adună peste 200 de cardinali, electori sau nu, conţinutul acestor discuţii este ţinut secret.

Purtătorul de cuvânt al Vaticanului a recunoscut totuşi că în ceea ce priveşte procesul de evanghelizare, angajamantul Bisericii care se confruntă cu provocările cotidiene, subiectul guvernării Vaticanului şi raporturile între Curie şi episcopate vor reveni pe masa discuţiilor.

Scandalul Vatileaks de scurgeri de documente secrete ale lui Benedict XVI a apăsat puternic atmosfera "congregaţiilor", iar cardinalii veniţi de departe au cerut mai multe informaţii asupra scandalului care a demonstrat opacitatea financiară şi luptele aprigi pentru putere din interiorul Vaticanului.

Cardinalul german Walter Kasper a fost unul dintre cei mai sinceri, cerând săptămâna aceasta, în jurnalul Repubblica "o guvernare (a Bisericii) mai orizontală. (...) Trebuie să revoluţionăm Curia", a explicat el, preconizând "reforme" şi "transparenţă".

Mai mulţi cardinali, îndeosebi americani şi germanofoni, au căutat să extindă perioada de desfăşurare a congregaţiilor, pentru a pregăti mai bine agenda următorului papă, în timp ce cardinalii italieni insistă pe fixarea rapidă a datei conclavului.

Înainte să se încheie congregaţiile, cardinalii americani au cerut ca problemele de guvernare să fie examinate în profunzime, pentru a se asigura că următorul conclav nu va fi o simplă "cameră de înregistrare".

Cardinalul Daniel DiNardo, arhiepiscop de Galveston-Houston (Texas) a considerat necesar să "se privească îndeaproape activitatea Curiei din ultimii ani".

Anthony Padovano, teolog american, a confirmat publicaţiei Il Fatto Quotidiano faptul că mulţi cardinali "doresc să aibă o voce mai puternică, mai doresc un sinod de arhiepiscopi mai puternici şi un rol mai important pentru confederaţiile episcopale".

Două direcţii sunt în curs de a fi stabilite, o parte a partizanilor unei reforme profunde a funcţionării Bisericii şi alta a apărătorilor sistemului actual.

Potrivit publicaţiei Repubblica, cardinalul arhiepiscop de Milano, Angelo Scola adună "40 de voturi" de prelaţi electori (până în 80 de ani), în timp ce este nevoie de 77 de persoane pentru a fi ales. El era suţinut de un număr de cardinali străini, îndeosebi cardinalul de Viena Christoph Schönborn şi de către un număr mare de prelaţi americani". Este, potrivit Repubblica, "prima alegere a reformatorilor" care apreciază că "a sostin timpul unei schimbări radicale în guvernarea Bisericii".

Cea de-a doua direcţie este cea a "părţii romane", formată în principal din italieni. Potrivit specialistului în probleme legate de Vatican al cotidianului Repubblica, secretarul de stat care îşi va părăsi locul, Tarcisio Bertone şi decanul cardinalilor, Angelo Sodano, "foşti inamici", sunt "aliaţi în jurul (candidaturii) brazilianului Odilo Scherer".

Specialistul din partea publicaţiei Corriere della Sera consideră că se "mizează pe Scherer, susţinut de un secretar de stat italian", chiar dacă acest expertul îşi temperează observaţiile, menîion]nd c' orice zvon asupra unei susţineri din partea Curiei, care nu este la apogeul popularităţii sale, ar putea elimina un candidat de top"