Catedrala Sfânta Sofia din Istanbul ar putea să redevină moschee

De peste 15 secole, bazilica Sfânta Sofia nu a fost scutită de furtuni de tot felul. Cu toate acestea, de la înălţimea celor 55 de metri ai săi, Sfânta Sofia, cel mai vizitat monument din Istanbul, a reuşit să treacă peste războaie, să reziste la seisme şi să supravieţuiască multor polemici.

Sfânta Sofia se află acum, din nou, în centrul unei dezbateri: într-o perioadă în care guvernul turc este acuzat că doreşte să "islamizeze" ţara, vicepremierul turc Bülent Arinç a generat un nou val de controverse, după ce a declarat că doreşte ca această fostă biserică ortodoxă, transformată în muzeu în 1934, să redevină moschee, aşa cum a fost pe vremea Imperiului Otoman.

"Acum vedem o Sfânta Sofia tristă", a spus Bülent Arinç, în urmă cu două săptămâni, după o vizită la catedrală. "Sper că o vom vedea zâmbind din nou, în curând", a adăugat politicianul turc.

Deşi pare enigmatică, această scurtă declaraţie, făcută de unul dintre cei mai populari membri ai foarte religiosului Partid al Justiţiei şi al Dezvoltării (AKP), aflat la putere în Turcia din 2002, nu a trecut neobservată.

Asumându-şi rolul de apărător al moştenirii ortodoxe şi bizantine, Grecia a luat imediat poziţie, condamnând aceste declaraţii care "rănesc sentimentele religioase ale milioanelor de creştini".

Operă arhitecturală majoră, construită în secolul al VI-lea e.n., biserica în care erau încoronaţi împăraţii bizantini a fost transformată în moschee în secolul al XV-lea, după căderea Constantinopolului în mâinile otomanilor. În timpul regimului laic al lui Mustafa Kemal, Sfânta Sofia a fost transformată în muzeu şi este vizitată în fiecare an de multe milioane de turişti.

Micuţa comunitate ortodoxă din fostul Constantinopol a primit la rândul ei cu consternare declaraţiile făcute de Bülent Arinç.

"Unii văd o Sfânta Sofia tristă de peste 500 de ani şi le-ar plăcea foarte mult ca ea să redevină biserică", spune Mihail Vasiliadis, redactorul-şef al ziarului de limbă greacă Apoyevmatini, stabilit la Istanbul.

Acest purtător de cuvânt al grecilor din Istanbul consideră că nu trebuie readusă în discuţie tema unui război interreligios şi că statutul ecumenic al muzeului Sfânta Sofia i se potriveşte foarte bine fostei biserici.

"Pentru bunul mers al relaţiilor dintre cele două comunităţi, ar fi de preferat ca acest edificiu să rămână un simbol al coabitării", consideră Vasiliadis, în vârstă de 74 de ani. "Nimeni nu are niciun interes de a pune sare pe rănă", a adăugat el.

În schimb, în faţa monumentului, tinerii militanţi din Partidul Marii Uniuni (BBP), islamist şi naţionalist, par însă a fi foarte motivaţi.

"Cadastrul ne spune că Hagia Sofia (Sfânta Sofia) este o moschee din Cartea sacră, care include morminte, spaţii publice, un loc de rugăciune şi de reculegere şi o şcoală de teologie", afirmă Bayram Karacan, vicepreşedintele BBP.

"Transformarea Sfintei Sofia în muzeu nu a fost niciodată acceptată de poporul turc", a adăugat el.

De mai multe ori deja, această formaţiune politică a solicitat transformarea sitului, inclus în patrimoniul mondial UNESCO, însă cererile sale nu au fost acceptate.

În piaţa centrală din cartierul Sultanahmet, care separă Sfânta Sofia de Moscheea Albastră, pietonii formează rânduri strânse pentru a putea să circule, iar mulţi dintre ei se declară surprinşi de această surprinzătoare relansare a controverselor legate de statutul monumentului.

"Nu înţeleg de ce, dintr-o dată, ar trebui refăcută o moschee dacă, atât de mult timp, ea a rămas un muzeu care a putut să primească ambele religii", spune Gelareh Kiazand, un iranian în vârstă de 32 de ani.

"Poate că este din cauza motivaţiilor politice ale guvernului islamisto-conservator, cu câteva luni înainte de alegerile locale", este de părere Ahmet Kuyas, conferenţiar la Universitatea Galatasaray din Istanbul.

"Cei de la putere au început să îşi construiască un anumit discurs pentru a atrage, probabil, câteva voturi de ici şi de colo, dar nu cred că această idee va da roade", spune Kuyas.

De mai multe luni, premierul turc Recep Tayyip Erdogan, supranumit adeseori "noul sultan", şi-a multiplicat deciziile cu conotaţie religioasă puternică - de la restricţionarea comercializării şi consumului de alcool până la autorizarea portului voalului islamic în administraţia centrală.

Două biserici din Turcia au fost transformate recent în moschei. La Istanbul, o mânăstire în ruine, datând din secolul al V-lea e.n., va fi transformată şi ea în moschee, în 2014.

În Turcia, există deja 83.000 de moschei, cu 7% mai multe decât în momentul venirii la putere a premierului Erdogan, în urmă cu 11 ani. Doar în Istanbul există deja peste 3.000 de moschei.

"E deja plin de moschei pe aici şi multe dintre ele sunt goale", declară, uşor amuzat, Fehmi Simsek, un comerciant din Istanbul. "Cine va umple toate aceste moschei atunci când Hagia Sofia va fi transformată?", spune el. "În plus, turiştii nu vor mai veni".

Acest lucru ar fi însă pe placul adepţilor din cel mai religios filon din Turcia. "Hagia Sofia ne aparţine, ea trebuie deci să fie o moschee", afirmă, tranşant, de sub voalul care o acoperă, Sevdas, o femeie care locuieşte în cartierul Sultanahmet.

"Există la anumite persoane un fel de complex al inferiorităţii, o anumită nevoie de a afirma necesitatea islamului. De aceea, ei vor ca Sfânta Sofia să devină moschee - pentru că ar fi o altă lovitură adusă laicităţii turce", a comentat subiectul profesorul Ahmet Kuyas..