Câteva mii de persoane manifestează în Europa împotriva Acordului ACTA

Peste 4.000 de persoane au manifestat în Germania, 3.000 în Austria şi aproximativ 650 la Paris, o mobilizare în scădere faţă de manifestaţiile din 11 februarie, la care au participat câteva zeci de mii de persoane în întreaga Europă.

Negociat între Uniunea Europeană (UE), Statele Unite, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Austria, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA este destinat luptei împotriva contrafacerilor în sens larg, de la medicamente şi alte mărfuri, până la descărcarea de pe Internet.

Această ultimă parte este cea care suscită proteste masive. Criticii ACTA o consideră prea imprecisă, lăsând calea deschisă unor abuzuri din partea proprietarilor de drepturi de autor şi, în acest fel, unor restricţii puternice în utilizarea Internetului.

La Munchen, în sudul Germaniei, aproximativ 2.000 de manifestanţi au ieşit în stradă, potrivit postului public local Bayerischer Rundfunk, în timp ce la Hamburg, în nord, la proteste au participat aproximativ 1.900 de persoane.

Mitinguri au avut loc şi la Berlin, cu 700 de protestatari în faţa primăriei, Leipzig (est) sau Koln (vest).

În Austria, aproximativ 3.000 de persoane au manifestat la Viena. Scandând sloganul "ACTA ad acta" (Acta, la gunoi, în latină), manifestanţii au defilat fără incidente până la sediul Parlamentului, la apelul Verzilor, Partidului Piraţilor şi Tineretului Socialist.

Sute de manifestanţi au defilat, de asemenea, în Franţa. La Paris erau aproximativ 650 potrivit poliţiei, care a numărat aproximativ 1.000 acum 15 zile. Ei intenţionează să continue mobilizarea, până la retragerea acordului.

Citeşte şi: Proteste la Sibiu faţă de ACTA. Manifestanţii cer renunţarea definitivă la aplicarea acordului

Manifestanţii, mai degrabă tineri, bărbaţi, purtând haine închise la culoare şi masca cu celebrul zâmbet ironic "Anonymous", au defilat paşnic, scandând sloganuri ca "ACTA, nu vei trece!", "Share, cultură, libertate!" sau "Libertate pe Internet!".

"Acest acord prevede legi represive care fac din toţi navigatorii pe Internet potenţiali infractori", a declarat Frédéric Couchet, delegatul asociaţiei de promovare şi apărare a gratuităţii programelor informatice (APRIL).

Manifestaţii la care în total au luat parte câteva sute de persoane au avut loc şi în câteva oraşe din provincie.

Recent, această mişcare de contestare a trecut dincolo de protestul de stradă şi pe reţelele de socializare, extinzându-se în cadrul câtorva guverne europene. Mai multe ţări, între care Germania, Polonia, Cehia, Bulgaria şi Letonia au blocat deja procesul de ratificare a acordului, în aşteptarea unor clarificări.

Cedând unei presiuni tot mai mari, UE a anunţat pe 22 februarie că va sesiza justiţia, cu scopul de a verifica dacă acordul încalcă drepturi fundamentale.