Câteva zeci de persoane au cerut la Chişinău ca rusa să fie a doua limbă de stat

Manifestanţii, în mare parte tineri vorbitori de rusă, au stat aproape o oră în faţa Guvernului, fluturând drapele ale Rusiei şi Republicii Moldova.

Ei spun că, deşi nimeni nu le interzice să vorbească în limba rusă, doresc ca aceasta să devină a doua limbă în stat. Printre manifestanţi s-a aflat şi liderul Mişcării social-politice "Ravnopravie", Valerii Climenco.

Potrivit portalului Ştirea Zilei, coloana de manifestanţi a fluierat de câteva ori în faţa Guvernului pentru a se face auzită.

Tot aici, tinerii s-au întâlnit cu o altă coloană de protestatari - cea a creştinilor - care se deplasa deja spre Catedrală. Organizatorii manifestaţiilor s-au salutat în limba rusă, s-au felicitat cu ocazia Zilei Unităţii Naţionale (sărbătorită în Rusia la 4 noiembrie - n.red.), după care fiecare şi-a urmat drumul său. Vorbitorii de limba rusă s-au deplasat la Ambasada Federaţiei Ruse de la Chişinău.

Circa 200 de protestatari au cerut în faţa ambasadei ruse de la Chişinău ca limba rusă să devină limbă oficială în Republica Moldova, transmite site-ul Unimedia.md.

"Vrem ca limba rusă să fie limbă de stat" şi "Te iubim, Rusia!" sunt două dintre mesajele scandate de cei prezenţi în faţa ambasadei.

"Indiferent cine va fi la putere, vom cere ca limba rusă să fie limbă de stat, deoarece peste 50 la sută dintre locuitorii R. Moldova vorbesc limba rusă", a declarat preşedintele Ligii Tineretului Rus din R.Moldova, Igor Tuleantev, relatează Ştirea Zilei.

Potrivit aceleiaşi surse, Valerii Climenco susţine că, atunci când rusa va deveni limbă de stat, societatea se va consolida. "În Găgăuzia limba rusă are deja statut de limbă oficială, în raionul Taraclia, la fel, iar în Transnistria este limbă de stat. Oferind limbii ruse statutul de a doua limbă de stat, autorităţile vor reuşi să unească ţara, aşa cum îşi doresc", a spus Climenco.

Pentru ca limba rusă să devină limbă de stat este nevoie de modificarea Constituţiei, dar nicio formaţiune nu dispune de cele 67 de voturi necesare unui asemenea demers.

În plus, niciun partid care a intrat în Parlament nu are prevăzut în program declararea limbii ruse ca limbă de stat.

La ultimul recensământ, realizat în 2004, 6 la sută dintre locuitori s-au declarat ruşi, 11 la sută au spus că rusa este limba lor maternă, iar 16 la sută, că o vorbesc de obicei.

Potrivit Info-Prim Neo, creştinii ortodocşi, care din considerente religioase refuză să-şi procure buletine de identitate tradiţionale, au protestat miercuri, în faţa Palatului Republicii. Ei au cerut parlamentarilor să modifice legislaţia pentru a le permite să deţină acte de identitate fără cod unic de identificare, dar care să fie recunoscute de toate structurile statale.

Protestatarii s-au plâns că sunt discriminaţi, că reuşesc cu greu să-şi găsească locuri de muncă şi că nu pot să vândă sau să cumpere imobile pentru că întotdeauna li se solicită acte de identitate cu acel cod de identificare. "Cerem ca persoanele fără acest cod să beneficieze de aceleaşi drepturi ca toţi ceilalţi cetăţeni ai R.Moldova", a declarat Elena Bâtca, consilier juridic în cadrul Mitropoliei Moldovei.

Protestul a fost organizat de Asociaţia Creştinilor Ortodocşi "Fericita Maică Matroană". Potrivit datelor organizatiei, în R.Moldova sunt peste 10.000 de cetăţeni care deţin Forma nr. 9 - act de identitate provizoriu fără număr de identificare unic. Unii dintre ei au deţinut buletine de identitate cu cod numeric, dar au renunţat la el. Alţii deţin în continuare paşapoarte de tip sovietic, iar cea mai mare parte nu au niciun fel de act.