Catherine Ashton primeşte aviz favorabil în urma reuniunii de evaluare

În timpul unei reuniuni de evaluare a audierii, luni seara, de către diferite grupuri politice din Parlament, s-a degajat o majoritate „pentru a emite un aviz favorabil”, subliniind în special dorinţa sa de dialog, a declarat eurodeputatul conservator spaniol Jose Ignacio Salafranca.

Dar există „de asemenea câteva lacune pe anumite teme”, a recunoscut el.

Verzii, de exemplu, nu i-au adus sprijinul „pentru că ea a dat dovadă de prea puţin angajament european şi pentru că nu a prezentat proiecte concrete„, a precizat unul din membrii acestui grup, austriaca Ulrike Lunacek.

Ursula von der Leyen: UE are un „plan solid” pentru a răspunde taxelor impuse de SUA, dacă va fi necesar

Lucian Romașcanu, propunerea României pentru Curtea Europeană de Conturi

Baroneasa laburistă britanică era aproape sigură de la început că va obţine o confirmare, având în vedere că o respingere ar fi avut consecinţe foarte grave, prin punerea în discuţie a întregului echilibru politic al recentelor numiri în posturi-cheie ale UE.

Dar numeroşi euroedputaţi nu şi-au ascuns dezamăgirea în urma audierii sale, care a durat trei ore.

„Nu sunt motive de entuziasm. Nu are o viziune asupra postului”, a comentat eurodeputatul conservator german Elmar Brok, subliniind totuşi că grupul său, cel mai important din Parlamentul European, va susţine învestirea lui Catherine Ashton.

Liberalul german Alexander Lambsdorff s-a amuzat, la rândul său, în legătură cu faptul că Ashton a vorbit despre „forţele UE în Afganistan”, deşi doar câteva state europene sunt angajate în această ţară, şi a criticat lipsa sa generală de ambiţie.

Foarte criticată la numirea sa, la sfârşitul lunii noiembrie, în acest post creat de Tratatul de Lisabona, din cauza lipsei de experienţă diplomatică, Ashton a încercat să îşi convingă auditoriul, pledând pentru o Europă „mai credibilă”.

Ea şi-a exprimat dorinţa ca vocea UE „să fie auzită” în lume, chiar dacă mulţi se întreabă dacă ea va avea capacitatea de a se elibera de sub tutela marilor state UE în legătură cu subiectele diplomatice.

Ashton a avut însă o poziţie foarte indecisă în ceea ce priveşte problemele cele mai arzătoare cum ar fi Afganistanul sau Orientul Mijlociu, limitându-se să considere „absolut vital” progresul în negocierile de pace.

Ea a promis să se deplaseze în regiune, dar a precizat că prima sa vizită oficială va fi la Washington. Ashton a avut o atitudine mai bine definită asupra Iranului, apreciind că Teheranul a comis „erori” şi neexcluzând sancţiunile, în cazul în care ţara persistă în refuzul de a coopera cu comunitatea internaţională asupra programului său nuclear controversat.

„Dacă această ţară vrea să fie tratată aşa cum cred că istoria, geografia şi poporul său o merită, ea trebuie să coopereze cu noi”, a spus ea.

Unul dintre rarele subiecte asupra cărora ea a avut o poziţie hotărâta a fost apărarea comună europeană. Catherine Ashton şi-a exprimat scepticismul cu privire la crearea unui cartier general militar european la Bruxelles, idee pe care Franţa o susţine fără succes de mai mulţi ani, dar care a fot respinsă de Marea Britanie.

„În ceea ce priveşte o structură de comandament unică (pentru forţele europene), eu urmează să conving”, a răspuns ea.

Catherine Ashton va deţine postul de Înalt reprezentant pentru Afaceri Externe al UE timp de cinci ani. Ea va putea să se bazeze pe un buget confortabil şi un nou serviciu diplomatic european ce urmează încă să fie format, cuprinzând mai multe mii de persoane. Aceasta va constitui cea mai importantă sarcină a sa pe termen scurt.