Fostul director al FMI, exonerat de acuzaţii dar nu şi dezvinovăţit

„Departe de a fi exonerat, DSK va trebui să suporte de acum înainte, ca pe o altă pedeapsă, privirea suspicioasă a opiniei publice. A evoca întoarcerea sa pe scena politică franceză pare a fi în afara subiectului”, apreciază Le Figaro (dreapta).

Pentru Le Monde, care evocă „o lecţie nemiloasă” pentru fostul director al FMI, „vehemenţa mediatică a jucat fără îndoială un rol major în căderea lui DSK (… dar) el este mai ales victima propriei sale imprudenţe”.

Libération (stânga) subliniază că acest caz a permis apariţia mai multor „registre ale realităţii”: cea a poliţiştilor şi magistraţilor newyorkezi, cea a romancierilor şi scenariştilor, dar şi în „practica jurnalistică”. „Astfel, acest eveniment ne va permite să vedem într-o lumină mai crudă realitate până acum ascunsă a asimetriei relaţiilor de putere sexuate şi uneori sexuale în universul politic”.

La Croix (catolic) face un catalog al victimelor: „Mulţi perdanţi, prea mulţi perdanţi, în ceea ce este convenabil să numim afacerea Strauss-Kahn. Perdantă, de asemenea, imaginea justiţiei”. „Alte episoade sunt de urmărit”, conchide cotidianul catolic. „Şi dacă se încearcă sobrietate şi decenţă?”, propune acesta.

„Sex, minciuni şi neurmărire”, titrează France Soir (popular) pentru care „DSK nu a terminat totuşi cu justiţia” deoarece „audierea sa (în Franţa) în afacerea (Tristane) Banon – care îl acuză de tentativă de viol în februarie 2003 – pare în prezent inevitabilă”.