Cazul WikiLeaks ar putea favoriza revenirea la secretizarea informaţiilor

"Acest lucru este distructiv, la numeroase niveluri", a apreciat fostul director al CIA, generalul în rezervă Michael Hayden, din cadrul forţelor aeriene, răspunzând unei întrebări care i-a fost adresată la încheierea Conferinţei Black Hat asupra securităţii informatice, joi, în Las Vegas.

"În anii de după 11 septembrie 2001, imediat ce nu funcţiona ceva, eram tras la răspundere de către cele două partide pentru faptul că nu exista suficient acces" la informaţie (între agenţii), a declarat fostul şef al Agenţiei Centrale americane de Informaţii (CIA). "Le spuneam senatorilor, «Da, da, vom împărtăşi (informaţii)», dar conştiinţa noastră ne spunea că acest acces prezenta pericole reale. Tocmai am constatat acest lucru", a continuat el.

Publicarea celor aproximativ 92.000 de documente militare confidenţiale de către site-ul WikiLeaks evidenţiază provocările pe care era informatică le ridică la adresa securităţii, făcând posibilă expunerea către public a unei cantităţi uriaşe de informaţii stocate electronic, printr-un simplu clic de mouse, subliniază analiştii.

"Facilitarea partajării (datelor) şi încrederea, ulterior, că oamenii vor acţiona corect, nu funcţionează", subliniază James Lewis, un expert în securitate cibernetică, în cadrul Center for Strategic and International Studies.

WikiLeaks nu a dezvăluit sursa documentelor publicate, dar suspiciunile s-au îndreptat către Bradley Manning, un analist în cadrul serviciului de informaţii al forţelor terestre, care, în prezent, este deţinut la o închisoare militară americană din Kuwait.

Arestat în mai, el este suspectat că a transmis WikiLeaks o înregistrare video, în care este surprins un raid al armatei americane, în 2007, în care au fost ucişi doi angajaţi ai agenţiei de presă Reuters, dar şi alte persoane, la Bagdad.

Pentagonul a anunţat, în iunie, că anchetează o posibilă transmitere către site-ul WikiLeaks, de către Bradley Manning, a acestei înregistrări video, dar şi a 260.000 de documente diplomatice confidenţiale.

Manning ocupa o funcţie relativ inferioară în ierarhia militară, iar în cazul în care se va dovedi că a transmis aceste informaţii, acest lucru va evidenţia riscul unei partajări prea ample de informaţii, consideră Hayden.

"Acest lucru ar trebui să servească drept avertisment pentru toată lumea", a apreciat Hayden, care, de asemenea, a condus NSA (Agenţia Naţională de Securitate), înainte de a se retrage din serviciul militar activ, în 2009. El prevede că "reacţia la acest caz va fi o respingere a transparenţei" din partea mediului informaţiilor secrete.

În opinia acestuia, agenţiile au nevoie, într-adevăr, de o colaborare mai strânsă cu specialişti ai companiilor private din domeniul noilor tehnologii, pentru consolidarea unor instrumente interne care să permită împărtăşirea de informţii.

Astfel, computerele ar putea fi programate să se închidă în mod automat, atunci când sunt transferate cantităţi mari de date, sau să fie echipate cu un program care să permită înregistrarea a tot ceea ce este scris cu ajutorul tastaturii.

"Nu cred că va avea loc o revenire a secretizării", consideră Melissa Hathaway, fosta expertă în domeniul cibernetic a Guvernului, care a trecut, în 2009, în sectorul privat, răspunzând unei întrebări privind un eventual risc de revenire la secretizarea informaţiilor între agenţii, în urma cazului scurgerilor de informaţii prin WikiLeaks.org.

Însă, "eu sunt sigură că oamenii se vor opri înainte să apeze pe butonul «trimite». Vor reflecta de două ori", a subliniat ea.