Ce LUCRURI INUTILE a construit şeful Guvernului ungar în satul natal cu milioane de euro. Ancheta PE care a provocat nemulţumire la Budapesta

Din funcţia de premier, Orban şi-a făcut din clubul tinereţii o forţă de dezvoltare a fotbalului maghiar. A construit în satul copilăriei un stadion de fotbal extravagant, o operă de artă costisitoare şi scump de întreţinut. A vrut şi o linie de tren care să lege satul copilăriei de un alt sat apropiat şi a construit-o, cu bani europeni. Stadionul ”sătesc“ are o capacitate dublă în comparaţie cu populaţia satului. În prima lună de funcţionare, linia de tren a atras turişti cât să-i numeri pe degete.

Unii compară proiectele de dezvoltare din satul copilăriei lui Orban cu ambiţiile lui Ceauşescu de a face din Scorniceşti un monument al dezvoltării socialiste. Şi Scorniceştiul are un stadion de fotbal, care acum 30 de ani rivaliza cu cea mai mare arenă a ţării. Acum construcţia este o ruină.

Ambiţiile lui Orban, şi banii europeni cheltuiţi pentru ele, au atras atenţia Parlamentului European şi a biroului antifraudă al Uniunii Europene. Revista Politico povesteşte un episod din ancheta europarlamentarilor.

O excursie de rutină în Ungaria a unor europarlamentari responsabili cu supravegherea cheltuirii fondurile UE a devenit o sursă de tensiune între Budapesta şi Bruxelles.

Membrii Comisiei de control bugetar a Parlamentului European, organism însărcinat cu asigurarea că banii contribuabililor UE sunt folosiţi în spiritul principiilor UE, s-au dus luna trecută în Ungaria pentru a vizita mai multe proiecte finanţate de blocul comunitar.

Însă decizia lor de a vizita o cale ferată care leagă două sate cu o importanţă aparte pentru premierul Viktor Orban - care şi-a petrecut primii 14 ani din viaţă acolo - a înfuriat guvernul, care i-a acuzat pe eurodeputaţi că încearcă să se amestece în politica maghiară înainte de alegerile din primăvară.

”Mi se pare deosebit de scandalos că dintre mii de investiţii cofinanţate se întâmplă să alegeţi să examinaţi un proiect implementat în satul primului-ministru al Ungariei“, i-a scris lui Ingeborg Grässle, eurodeputatul care conduce comisia parlamentară, János Lázár, şeful de personal al lui Orbán. Lázár este unul dintre cei mai de încredere locotenenţi ai premierului. El a criticat faptul că delegaţia şi-a ales propriile obiective pentru vizită în loc să urmeze lista sugerată de guvern. I-a dat ordin şi ambasadorului Ungariei la UE să intervină pentru a o convinge pe Grässle să-şi schimbe obiectivele. Lázár este responsabil cu distribuirea fondurilor UE din 2014.

Atunci când Grässle a condus ultima dată o misiune de anchetă în Ungaria, în 2011, ministerul pentru dezvoltare naţională al Ungariei a organizat o petrecere în onoarea delegaţiei sale. Grässle este europarlamentar din 2004 şi se presupune că este foarte influentă. Ea pune accent în special pe transparenţă şi responsabilitate. Şase ani mai târziu, nemţoaica a venit fără invitaţii de la partid, deşi politic face parte din aceeaşi familie cu Orbán - Partidul Popular European. Mesajul lui Lázár n-a impresionat-o.

Era într-o marţi dimineaţa când Grässle şi alţi opt deputaţi europeni au pornit să viziteze calea ferată uşoară din Valea Válului, la nici o oră de mers, spre vest, de Budapesta. Uniunea Europeană a contribuit cu  2 milioane de euro (aproximativ două treimi din costuri) la finanţarea căii ferate de doar 5,7 kilometri care leagă satele Felcsút şi Alcsútdoboz.

Felcsút, cu o populaţie de 1.600 de locuitori, este locul în care Orbán a crescut şi unde are o casă de vacanţă. De asemenea, satul găzduieşte un stadion de fotbal de 3.500 de locuri (adică mai mult decât dublul populaţiei din Felcsút). Satul Alcsútdoboz are o populaţie de aproximativ 1.400 de locuitori. Stadionul - Pancho Arena – se află chiar peste drum de nou construita casă de vacanţă a lui Orban.

Criticii liderului maghiar spun că linia ferată este doar un proiect realizat din vanitate, aproape imposibil de folosit. Guvernul se justifică spunând că este o modalitate utilă de a stimula turismul.

În timp ce mergea pe câmp pentru a ajunge la trenul cu două vagoane - adus special pentru europarlamentari, pentru că în mod normal în septembrie merge doar după-amiaza - Grässle a oprit pentru a face o fotografie activiştilor din opoziţie care fluturau un semn pe care se putea citi: ”Viktor Orbán a devenit cel mai bogat maghiar prin furtul banilor contribuabililor din UE. Orbán este hoţul, nu poporul maghiar!“.

Criticile puternice aduse vizitei sale au atras nu doar atenţia protestatarilor, ci şi a eurodeputaţilor care nu intenţionau să meargă în această călătorie.

”I-a făcut pe unii dintre membrii comisiei să ridice din sprâncene, spunându-şi că ar putea fi ceva putred la mijloc dacă autorităţile maghiare au o problemă cu venirea lor în control“, a povestit un oficial din parlament, care a vorbit sub condiţia anonimatului.

Proiectul feroviar a fost ales pentru că este ”o chestiune dezbătută în presa maghiară, unde este pusă sub semnul îndoielii utilitatea proiectului. Lumea se întreabă dacă banii UE au fost cheltuiţi pe ceva necesar“, a adăugat sursa citată.

În copilăria lui Orban linia de tren cu ecartament îngust încă era circulată, dar din cauza traficului insuficient compania feroviară de stat MAV a închis-o undeva prin anii 1970.

Proiectul reabilitării liniei a fost lansat de fundaţia sportivă a premierului, Fundaţia Academia Puskás (după numele lui Ferenc Puskás, fotbalist şi erou naţional al Ungariei; fundaţia a fost construită pe bazele clubului sportiv al FC Felcsút).

Academia a achiziţionat şi renovat vechea gară şi a adus vagoane nou recondiţionate şi o locomotivă. Proiectul a fost declarat de importanţă prioritară pentru economia ţării. Acest statut a fost necesar, pentru că altfel ar fi trebuit organizată o licitaţie publică. Ar fi trebuit să fie o mare atracţie turistică, cu mii de pasageri. Guvernul a promis 2.500-7.000 de pasageri zilnic. În prima lună de funcţionare, ruta a atras doar 900 de pasageri, adică 30 de oameni pe zi. Până în toamna anului trecut erau zile când nu exista niciun pasager, potrivit 444.hu. Cifrele academiei Puskas arată că anul trecut 30.219 de călători au folosit trenul lui Orban (linia a fost inaugurată în aprilie 2016). Perioada ianuarie - septembrie 2017 a mai adus 18.314 de călători. Până acum proiectul a acumulat pierderi de 4,1 milioane de forinţi (13.300 de euro). Cifrele nu par să-l fi descurajat pe Lázár: dacă numărul de călători ajunge la 20.000, investiţia merită.

Proiectul a costat 3 milioane de euro, din care 2 milioane au fost bani de la UE. În iunie 2016, The Telegraph nota că OLAF, agenţia antifraudă a UE, investiga proiectul. A fost o alarmă falsă. Orban vrea acum să extindă linia.

Disputa legată de vizită este cea mai recentă altercaţie dintr-o serie de bătălii între Budapesta şi Bruxelles. Comisia Europeană a declanşat proceduri de infringement (iniţiate când o ţară încalcă normele comunitare) în ceea ce priveşte legea maghiară cu privire la organizaţiile neguvernamentale cu finanţare străină. De asemenea, Ungaria a refuzat să participe la o schemă obligatorie de relocare a refugiaţilor în UE, a introdus legi prin care atacă Universitatea Central-Europeană din Budapesta şi a derulat o campanie de consultare publică numită ”Să oprim Bruxelles-ul!“. Acum este în plină desfăşurare o campanie anti-Soros, ”demonul“ care atentează la suveranitatea ţărilor est-europene aflate în derivă spre un sistem de guvernare autoritar, cu partid unic. Toate acestea costă.

În interiorul partidului de guvernământ Fidesz, vizita delegaţiei europarlamentare este văzută diferit.

”Unii spun că vizita este o intervenţie directă în campania electorală pentru a susţine acuzaţiile opoziţiei“, a declarat un reprezentant de rang înalt al Fidesz, care a vorbit sub condiţia anonimatului. ”Dar majoritatea politicienilor din Fidesz cu care am vorbit cred că aceşti oameni pur şi simplu au reacţioat exagerat.“

Ungaria este unul dintre cei mai mari beneficiari ai fondurilor UE pentru dezvoltare. Acestei ţări i-au fost alocate 25 de miliarde de euro din fondurile europene structurale şi pentru investiţii pentru perioada 2014-2020.

Orice sugestie de utilizare necorespunzătoare a acestor fonduri pică rău pentru guvernul ungar. În ianuarie, vicepreşedintele Fidesz Szilárd Németh a declarat într-un interviu televizat că Transparency International ar trebui să fie ”îndepărtată“ din Ungaria.

”Corupţia este instituţionalizată în sistemul maghiar de alocare a fondurilor UE“, a declarat Gábor Vágó, un activist anticorupţie identificat de Németh la începutul lunii septembrie ca ameninţare la adresa securităţii naţionale.

”Există câteva grupuri puternice“ cu legături cu partidul de guvernământ care beneficiază de fonduri UE, a spus Vágó. Multe proiecte ungare finanţate cu fonduri europene contribuie puţin sau deloc la dezvoltarea ţării.

”Sunt cel puţin două probleme: una este supraevaluarea. Preţurile sunt exagerate“, a explicat József Péter Martin, director executiv al Transparency International Hungary, care susţine că proiectele finanţate de UE în Ungaria sunt evaluate în medie cu 20-25% peste preţul pieţei. ”Şi al doilea este că unele investiţii sunt total inutile, sau aparent inutile.“

Într-un document de informare internă de 112 pagini pregătit pentru delegaţie de către departamentul de politică pentru afaceri bugetare al parlamentului şi văzut de Politico, legătura dintre calea ferată Felcsút şi Orbán este menţionată doar într-o notă de subsol. Cu toate acestea, documentul menţionează legăturile dintre proiecte aflate în programul delegaţiei şi presupusele practici de corupţie ale altor oficiali din Fidesz.

În timp ce mulţi şi-au concentrat atenţia pe vizitele delegaţiei la proiecte răsunătoare cum ar fi calea ferată de la Felcsút şi problematica linie de metrou numărul 4 din Budapesta (a cărei finanţare a fost descrisă ca prezentând ”nereguli grave - fraude şi posibile fapte de corupţie“ de către biroul UE antifraudă OLAF), pentru unii de o importanţă mai mare a fost o întâlnire de o zi cu procurorul general al Ungariei, Péter Polt.

”În opinia noastră, biroul procurorului general este o instituţie captivă“, a declarat Miklós M. Merényi de la organizaţia de supraveghere K-Monitor, care s-a întâlnit cu delegaţia parlamentarilor europeni. ”În multe cazuri, procurorii nu investighează acuzaţiile privind utilizarea fondurilor UE“, a spus el.

CITEŞTE CONTINUAREA ÎN BUSINESS MAGAZIN