Ce s-a întâmplat cu ventilatorul lui Stephen Hawking. Decizia pe care a luat-o familia astrofizicianului

„După ce a tatăl nostru a murit, am returnat către NHS tot echipamentul medical pe care l-a folosit, însă au fost câteva lucruri pe care şi le-a cumpărat el. Le dăm acum către NHS, în speranţa că ele vor fi de folos în lupta împotriva Covid-19”, a spus Lucy Hawking, fiica lui Stephen Hawking, potrivit Deutsche Welle.

Spitalul Papworth, care este cunoscut pentru transplanturie de inimă şi plămâni, şi-a dublat recent capacitatea din cauza pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus.

Autorul volumului „O scurtă istorie a timpului” a fost la un moment dat îngrijit în acest spital din Cambridge. Fiica omului de ştiinţă a spus că a tatăl ei a fost tratat „minunat, cu multă dedicare şi compasiune” la acest spital.

Medicul Mike Davies, directorul în secţia de medicină respiratorie din Papworth, a spus că angajaţii spitalului le sunt recunoscători familiei Hawking pentru ventilatorul donat.

Donaţia unică a fost acum integrată în aparatura spitalului care salvează vieţile celor bolnavi de Covid-19.

Marea Britanie se confruntă cu o deficienţă severă de ventilatoare. Pe 16 martie, prim-ministrul Boris Johnson a rugat marile companii să ajute la construirea de ventilatoare pentru NHS. Pe 8 aprilie, în serviciul de sănătatea publică din Marea Britaniei existau 10.000 de ventilatoare.

Stephen Hawking a murit în 2018, după o luptă de-o viaţă cu o formă severă de scleroză laterală amiotrofică. El a lăudat NHS, spunând că i-a salvat viaţa de mai multe ori.

Stephen Hawking a fost un geniu care şi-a dedicat viaţa descoperirii secretelor Universului

Născut pe 8 ianuarie 1942 – la 300 de ani de la moartea părintelui ştiinţei moderne Galileo Galilei -, Stephen Hawking a fost ferm convins că acest domeniu este destinul său.

Însă soarta i-a jucat lui Hawking o festă crudă. Suferind de scleroză laterală amiotrofică (denumită şi boala Lou Gehrig), o maladie paralizantă cu care a fost diagnosticat pe când avea 21 de ani, Stephen Hawking a fost, timp de peste 50 de ani, imobilizat într-un scaun cu rotile şi comunica prin intermediul unui computer şi al unui sintetizator vocal.

Pacienţii diagnosticaţi cu boala de care suferea Stephen Hawking trăiesc, în medie, trei ani, numai 10% dintre aceştia reuşind să supravieţuiască mai mult de 10 ani. Cu toate acestea, celebrul fizician a reuşit să depăşească cu mult speranţele medicilor.

Profesorul i-a îndemnat pe toţi oamenii cu dizabilităţi fizice să se concentreze asupra lucrurilor pe care le pot face şi să nu regrete lucrurile pe care nu pot să le facă.

„Sunt adesea întrebat: de câte ori te gândeşti că suferi de SLA?”, a scris acesta cândva. „Răspunsul este: nu prea des. Încerc să duc o viaţă pe cât de normală posibil şi să nu mă gândesc la boala mea sau să regret lucrurile pe care nu le-am putut face, care nu sunt prea multe”, a mai scris acesta.

Stephen William Hawking a fost, însă, departe de a fi normal, fiind dotat cu o minte strălucitoare. A fost fascinat de natura Universului, de modul în care s-a format şi cum ar putea acesta să sfârşească.

„Scopul meu este simplu”, a scris acesta. „Este înţelegerea completă a Universului, de ce este aşa cum este şi de ce există”, a explicat fizicianul.

Mare parte din munca sa ştiinţifică a avut în centru o unificare a teoriei relativităţii – natura spaţiului şi timpului – şi a celei cuantice – modul în care se comportă cele mai mici particule din Univers – pentru a explica crearea Universului şi principiile care îl guvernează.