Ce scrie presa străină despre alegerea anunţată a lui Vladimir Putin

"Cel de al treilea mandat la preşedinţie al lui Putin nu va fi o paradă aclamată pe un mare bulevard, (ci) va fi un exerciţiu de echilibrism pe o sârmă, cu un risc de cădere în orice moment", apreciază cotidianul austriac "Die Presse".

Tot în Austria, publicaţia Kurier face trimitere la primăvara arabă, afirmând că "dacă Putin crede că poate rezolva toate aceste îndemnuri la schimbare prin tragere de timp, ar putea avea parte de o primăvară rusă".

În opinia Index.hu, cea mai importantă publicaţie ungară online, Putin are de-acum două opţiuni, şi anume "să lanseze un dialog cu opoziţia sau să devină şi mai dur", în timp ce Nepszabadsag (centru stânga), principalul cotidian din ţară, subliniază că, dacă "duminica îi aparţine lui Putin, opoziţia ar vrea noi alegeri prezidenţiale în doi ani".

Potrivit El Pais, cel mai important cotidian spaniol, "după succesul său, Putin nu a dat dovadă de spiritul generos şi integrator pe care funcţia de preşedinte al Rusiei ar trebui să îl reprezinte. În loc să îşi coopteze opozanţii cu scopul să acţioneze împreună pentru binele ţări, el a preferat să continue să îi trateze ca pe inamici ai statului".

El Mundo (centru dreapta), cel de al doilea cel mai important cotidian din ţară, nu preconizează o evoluţie majoră, apreciind că, pentru Putin, "inviolabilitatea suveranităţii ţării este mult mai importantă decât introducerea democraţiei cu orice preţ. Tocmai din acest motiv Occidentul nu înţelege Rusia, iar Putin de îndoieşte că aceasta ar fi o problemă".

În Italia, La Stampa (moderat), cotidianul grupului Fiat, apreciază într-un editorial că "ţarul este obligat să nu se schimbe". "Vladimir III, între îndoieli şi imposibilitatea schimbării: el nu poate ignora strada, dar este legat de apetitul faţă de nomenclatură".

În opinia Corriere della Sera, cel mai important cotidian din ţară, "Europa trebuie să dialogheze cu Putin", chiar dacă "nu ştim dacă Putin va fi capabil să se transforme într-un «reformist curajos» aflat în măsură să înţeleagă actuala «dorinţă de schimbare»"din societatea rusă.

La Londra, The Guardian apreciază că "Vladimir Putin intră în epoca sa brejnevistă: el a încetat să fie doar un lider ales, angajându-se, în schimb, pe calea unei preşedinţii pe viaţă".

La polul opus, Financial Times apreciază că, odată cu manifestaţiile recente, "scena politică, (aflată) timp de 12 ani în adormire, se trezeşte" şi că "scrutinul de ieri (duminică) marchează mai degrabă începutul a ceea ce va fi, după toate probabilităţile, ultimul său mandat de şase ani. Începutul sfârşitului erei Putin".

În Franţa, Le Figaro (conservator) este, de asemenea, de părere că "uşurinţa victoriei nu poate ascunde slăbirea celui care, de la începutul secolului, vrea să încarneze «verticala puterii» în Rusia".

Iar în opinia publicaţiei conservatoare germane Die Welt alegerile prezidenţiale ar putea marca, în mod paradoxal, "începutul sfârşitului sistemului Putin", deoarece "Rusia are în prezent ceea ce nu a avut niciodată: o clasă de mijloc, care vrea să fie luată în serios şi care s-a săturat de corupţia omniprezentă".

Însă potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), "speranţa că Putin ar putea să înceapă, în sfârşit, să concretizeze reformele democratice pe care le-a lăsat de o parte în ultimii 12 ani este naivă". "Este mai mult decât discutabil faptul că Putin este cel mai bun (om politic) în vederea depăşirii provocărilor cărora Rusia trebuie să le facă faţă", apreciază cotidianul liberal.

În opinia Süddeutsche Zeitung, "Vladimir Putin a arătat în mod clar că se poate câştiga şi pierde în acelaşi timp", publicaţia întrebându-se "ce înseamnă acest succes care este însoţit de peste 2.000 de plângeri, îndoieli şi proteste".

Problema fraudelor, denunţate de opoziţia rusă, revine în numeroase alte ziare.

"Alegerile au fost marcate de proteste şi ne aşteptăm ca agitaţia să crească în zilele următoare", avertizează publicaţia daneză Information.

Ziarul portughez Diario de Noticias subliniază, sub titlul "«ţarul» Putin se întoarce la Kremlin", că " el nu a scăpat de acuzaţiile de fraudă electorală".

Concurentul său, Publico, relevă de asemenea că dacă "Putin câştigă din primul tur, manifestaţiile (opoziţiei) se reiau astăzi (luni)".

În opinia cotidianului de stânga olandez Volkskrant, o "armată de zeci de mii de observatori, unică în istoria rusă, au constatat nenumărate operaţiuni frauduloase, care pot submina legitimitatea celui de al treilea mandat al lui Putin".

"O sută de ruble pentru un vot", denunţă, la rândul său, într-un reportaj, NRC Next, ediţia de dimineaţă a cotidianului economic NRC Handelsblad.

În Belgia, De Standaard titrează "Putin triumfă în pofida plângerilor de fraudă", în timp ce, în opinia celor de la De Morgen "Putin a fost ales preşedinte în pofida dovezilor unei fraude masive".

Le Soir consacră o pagină întreagă alegerilor prezidenţiale din Rusia, sub titlul "Cu cei care iau urma înşelătoriilor", în timp ce pentru jurnaliştii de la La Libre Belgique "ambianţa în secţiile de votare (...) nu s-a schimbat din epoca fostei URSS, când 99,99% dintre alegători erau obligaţi să se prezinte la urne pentru a vota pentru un singur candidat (...)".