Cea mai săracă ţară din Europa organizează al treilea scrutin legislativ în mai puţin de doi ani

Republica Moldova, cu o suprafaţă de 33.700 de kilometri pătraţi, se învecinează cu Ucraina şi România, având o populaţie de 4,3 milioane de locuitori dintre care 64 la sută moldoveni (etnie română), 14 la sută ucraineni, 13 la sută ruşi şi 3,5 la sută găgăuzi (turcofoni de religie ortodoxă).

Cu capitala la Chişinău, limba oficială a statului este moldovenească (identică cu limba română), 98 la sută dintre cetăţeni fiind creştini ortodocşi.

Moldovenii şi-au proclamat independenţa la 27 august 1991, refuzând prin referendum realipirea la România în 1994.

Transnistria, regiune cu o majoritate rusofonă şi realipită de Iosif Stalin Republicii Moldova, şi-a autoproclamat independenţa în 1991, dar confruntările între rusofoni şi moldoveni, soldate cu sute de morţi în 1992, s-au încheiat prin intervenţia armatei ruse. Regiunea nu este recunoscută de comunitatea internaţională, nici de Rusia, aceasta sprijinind-o economic şi politic şi menţinând aici trupe.

Moscova a încercat în 2008 o nouă propunere de reglementare, bazată pe o declaraţie de neutralitate permanentă a Republicii Moldova, cu condiţia neaderării la NATO. În schimb, Transnistria ar reveni sub suveranitate moldoveană, beneficiind de o autonomie sporită.

Constituţia adoptată în 1994 face din Republica Moldova "un stat suveran şi indivizibil", proclamând neutralitatea acesteia.

Ţara este afectată de o criză politică după victoria comuniştilor la alegerile legislative din 5 aprilie 2009, care au obţinut 60 de mandate de deputat din totalul de 101. Aceste rezultate au provocat proteste violente, culminând cu devastarea Parlamentului şi a sediului preşedinţiei.

Boicotând alegerea preşedintelui ţării în Parlament, opoziţia a obţinut dizolvarea Legislativului şi a câştigat legislativele din 29 iulie 2009. Cele patru partide ale coaliţiei proeuropene nu au reuşit însă să obţină cele 61 de mandate necesare pentru a alege preşedintele.

Parlamentul a fost dizolvat la sfârşitul lui septembrie 2010, după eşecul unui referendum menit să permită alegeri prezidenţiale prin sufragiu universal.

Economia R. Moldova, foarte axată pe agricultură şi dependentă de Rusia, a cunoscut o creştere de peste 7 la sută în 2008, dar a scăzut în 2009 din cauza crizei economice mondiale.

Statul dispune de asemenea de o armată de 6.750 de militari.

Republica Moldova a aderat în 1994 la Parteneriatul pentru Pace al NATO, iar din 2001 este legată de Rusia printr-un Tratat de prietenie şi cooperare.

În mai 2009, Uniunea Europeană a lansat un Parteneriat Estic cu şase foste republici sovietice, între care şi Republica Moldova, menit să consolideze relaţiile economice şi politice cu aceste ţări.