Aung San Suu Kyi doreşte o „revoluţie non-violentă” în Myanmar

Într-un interviu publicat pe site-ul BBC, Aung San Suu Kyi, în vârstă de 65 de ani, a subliniat că este pregătită să profite de cea mai mică ocazie pentru a discuta cu junta militară, aflată la putere.

„Nu doresc căderea (regimului) militarilor”, a dat asigurări ea. „Eu doresc ca militarii să se ridice la deplina demnitate a profesionalismului şi patriotismului autentic”, a spus ea în acest interviu acordat la sediul partidului ei, Liga Naţională pentru Democraţie (LND).

„Ceea ce vor oamenii este evident: oamenii vor o viaţă mai bună, bazată pe securitate şi libertate”, a spus Kyi.

Bilanțul furtunilor și inundațiilor „devastatoare” din SUA crește la 17 morți

Războiul din Ucraina, ziua 1138. Trei răniți și explozii auzite la Kiev pe fondul unui atac masiv cu rachete rusești / Oficial rus: Moscova și Washingtonul ar putea relua contactele diplomatice săptămâna viitoare

Ea a subliniat că doreşte un sfârşit non-violent al regimului militar actual. „Noi trebuie să încercăm, de asemenea, să facem astfel” încât să se ajungă la această „revoluţie non-violentă”, a adăugat ea, declarându-se sigură că Myanmar va cunoaşte, într-o bună zi, democraţia, chiar dacă ea nu ştie când.

Kyi a petrecut mai multe ore la sediul LND, întâlnindu-se cu liderii regionali ai partidului, şi şi-a încheiat prima zi de lucru după eliberare printr-o vizită la o mănăstire din Yangon.

Ea a anunţat, totodată, că nu este supusă vreunor restricţii după eliberare, avertizând, totodată, junta asupra consecinţelor unei noi detenţii.

Duminică, în prima sa conferinţă de presă în libertate, opozanta a reiterat o cerere formulată, fără rezultat, la sfârşitul lui 2009, de a se întâlni, în privat, cu Than Shwe, comandantul juntei. De asemenea, ea a lansat un apel la unitatea opoziţiei.

Aung San Suu Kyi a petrecut aproximativ 15 din ultimii 21 de ani privată de libertate.

Eliberarea sa, sâmbătă, a provocat o uşurare prudentă în rândul comunităţii internaţionale. Numeroase capitale au cerut juntei să-i elibereze şi pe ceilalţi aproximativ 2.200 de deţinuţi politici.