Ceremonia învestirii preşedintelui american, eveniment cu semnificaţii istorice

Iniţial, preluarea puterii în stat de către noul preşedinte avea loc la 4 martie, dar pentru a nu se crea un vid de autoritate pe o perioadă prea mare de timp, în 1933 s-a stabilit, printr-un amendament la Constituţia Statelor Unite, ca mandatul preşedintelui ales să înceapă la 20 ianuarie, la ora 12.00.

Pentru a-şi putea exercita atribuţiile, noul preşedinte trebuie să depună un jurământ de credinţă, numit "Legământul funcţiei", care constă într-o fraza de doar 25 de cuvinte: "Jur (sau afirm) solemn că voi îndeplini cu credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi voi menţine, proteja şi apăra Constituţia Statelor Unite cum voi putea mai bine".

"Spre deosebire de încoronarea unui monarh, învestirea unui preşedinte american este un eveniment ciclic, programat cu precizie la fiecare patru ani, care conferă sistemului un sentiment de stabilitate, continuitate şi permanenţă, permiţând în acelaşi timp succesiunea deţinătorilor funcţiei şi schimbări în agenda politică", explică Prof. Dr. Donald Kennon, vicepreşedinte al U.S. Capitol Historical Society.

Ceremonia învestirii este concepută în acelaşi timp ca o succesiune paşnică. În dimineaţa zilei inaugurării, preşedintele ales este aşteptat la Casa Albă de către preşedintele în exerciţiu care îl conduce la sediul Congresului – cladirea Capitoliului, ei mergând în aceeaşi maşină. Ajuns la clădirea Capitiolului, noul preşedinte este întâmpinat de un grup de membri ai Congresului şi aşteaptă până la momentul învestirii într-o încăpere situată între Camera Reprezentanţilor şi Senat.

Ceremonia învestirii are loc însă în aer liber, în faţa Capitoliului. Semnificaţia depunerii jurământului în faţa Congresului este aceea de recunoaştere a organului legislativ ca primul în stat, prima fraza din Constituţia americană stabilind existenţa Congresului, cu cele două Camere. Totodată, învestirea se face în mijlocul mulţimii pentru a consfinţi caracterul democratic al votului popular.

Potrivit Constituţiei, jurământul este rostit de preşedintele ales cu mâna stângă pe Biblie şi cu mâna dreaptă ridicată. O controversă apărută în ultimii ani este legată de rostirea cuvintelor "Aşa să-mi ajute Dumnezeu!", la finalul jurământului, după modelul mărturiilor depuse în tribunale. Există critici care susţin că aceste cuvinte au fost introduse artificial în ceremonia de învestire, ele nefiind stipulate în Constitutie. Ei aduc în sprijinul acestor afirmaţii cercetări istorice recente care ar dovedi că propoziţia “Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” nu ar fi fost rostită de primul preşedinte american, George Washington.

Cu toate acestea, toţi preşedinţii americani din istoria recentă şi-au încheiat jurământul cu invocarea divinităţii, Obama confirmând că o va rosti şi el.

După depunerea jurământului, preşedintele nou învestit susţine discursul inaugural, pe acelaşi podium, în faţa mulţimii. "În acest discurs, noul preşedinte nu abordează linii ale politicii pe care o va urma, ci mai degrabă invocă idealurile americane aplicate la condiţiile specifice ale prezentului”, a precizat profesorul Kennon.

Având în vedere semnificaţia momentului, discursul său rămâne definitoriu pentru personalitatea sa, multe fragmente din aceste discursuri rămânând în memoria colectivă peste generaţii, în special momentele inaugurale care au loc în vremuri de criză, precum cele din prezent. Thomas Jefferson, în 1801, Abraham Lincoln la a doua inaugurare, în 1865, Franklin Delano Roosevelt la prima inaugurare, în 1933 şi John F. Kennedy, în 1961, au susţinut asemenea discursuri memorabile, apelând la unitate şi solidaritate şi punând în lumină valorile societăţii americane.

Alte două momente din ceremonia inaugurării sunt momentul rugăciunii, oficiat de un pastor şi cel al poemului, ambele fiind opţionale. Anul acesta, la ceremonia învestirii lui Barack Obama, rugăciunea va oficiată de pastorul evanghelic Rick Warren, iar poemul a fost compus şi va fi interpretat de poeta Elizabeth Alexander.

Depunerea jurământului cu mâna pe Biblie este de asemenea un gest simbolic, o tradiţie instituită încă de la primul preşedinte american, care ţine de valorile anglo-americane statuate în epocă, a explicat profesorul. "Când George Washington a depus jurământul în 1789, se pare că nu avea nimeni o Biblie la îndemână şi au împrumutat una de la un templu masonic aflat în apropierea Congresului", a explicat profesorul Kennon.

Biblia pe care actualul preşedinte ales, Barack Obama, va depune jurământul este de asemenea una încărcată de istorie, fiind Biblia pe care a fost învestit Abraham Lincoln, în 1861, care este păstrată la Biblioteca Congresului.

După ceremonie, preşedintele confirmat este condus în Sala Statuilor din Capitoliu, unde ia masa de prânz împreună cu membrii Congresului, o tradiţie instituită în 1897. După prânz, urmează deplasarea la Casa Albă – reşedinţa prezidenţială, coloana oficială fiind însoţită de o paradă. Restul zilei este completat prin manifestări festive, iar ziua inaugurării este încheiată cu diverse baluri şi petreceri oficiale şi neoficiale, în onoarea noului preşedinte instalat în funcţie.

"Semnificaţia festivităţilor pare a fi aceea de a-l aduce pe preşedintele consacrat în funcţie în mediul secular al obligaţiilor sociale şi politice. O serie întreaga de alte momente din ceremonia inaugurării lui Barack Obama, intitulată "A New Birth of Freedom" sunt inspirate tematic din a doua inaugurare a lui Lincoln, în 1865, simbolului Emancipării societăţii americane, pe care Obama îl consideră modelul său.

Deplasarea sa la Washington se va face cu trenul, Obama urmând să se îmbarce sâmbată, la Philadelphia, oraşul în care a fost semnată Declaraţia de Independenţă, într-o garnitură specială de tren, pusă la dispoziţie de compania de căi ferate Amtrack. El va străbate ruta Wilmington-Baltimore-Washington DC, reconstituind o parte din traseul urmat de Lincoln în 1861 în deplasarea sa de la Chicago până în capitala federală.

Duminică, Obama va sosi la Washington, încheindu-şi călătoria cu un pelerinaj la Memorialul Lincoln, apariţie care va fi urmată de un concert de muzica pop cu participarea unei întregi galerii de superstaruri americane, eveniment care dă startul oficial al ceremoniilor inaugurării.

Chiar şi meniul servit în dejunul oficial oferit de membrii Congresului după învestitura va fi inspirat din epoca Marelui Emancipator: peşte file, friptură de raţă şi fazan în sos dulce-acrişor şi cartofi copţi, prăjitură de mere şi scorţişoară, a anunţat Comitetul Inaugural al Congresului, care se ocupă cu organizarea evenimentelor pe marginea învestiturii.

De-a lungul istoriei Statelor Unite au existat şi excepţii de la ritualul ceremoniei de învestitură prezidenţială. În cazul în care data de 20 ianuarie a cazut într-o duminica, lucru care s-a întamplat de şase ori până în prezent, jurământul propriu-zis a fost depus în ziua respectivă, după cum prevede Constituţia, dar ceremonia publică a avut loc în ziua urmatoare.

De asemenea, când condiţiile meteorologice nu au permis desfăşurarea ceremoniei în aer liber, depunerea jurământului s-a făcut la Rotonda Capitoliului, lucru care s-a întâmplat de trei ori, ultima dată în 1985, la învestitura lui Ronald Reagan, când s-a înregistrat o temperatură minimă record de minus 15 grade Celsius.

La ceremonia de învestire a lui Obama va participa şi ambasadorul român la Washington, Adrian Vieriţa, alături de reprezentanţii corpului diplomatic acreditaţi în capitala federală.

Conform tradiţiei, la ceremonia de învestire a unui preşedinte american participă şefii misiunilor diplomatice din capitala americană, a informat Biroul de Protocol al Departamentului de Stat.

Totodata, din cauza restricţiilor de circulaţie impuse, ambasada României va avea, ca şi alte instituţii din Washington, program redus de lucru în zilele de luni şi marţi, au declarat surse din cadrul ambasadei.

(Material realizat de trimisul MEDIAFAX la Washington Ilie Fugaru, ilie.fugaru@mediafax.ro)