Ceremonie sobră în Belgia, pentru a marca încheierea domniei lui Albert al II-lea

După 20 de ani de domnie, regele Albert al II-lea, în vârstă de 79 de ani, şi-a anunţat la începutul lui iulie decizia de a abdica, din motive de sănătate, la 21 iulie, ziua sărbătorii naţionale.

Regele, erou al unităţii Belgiei şi a cărui domnie a fost marcată de două mari crize politice între flamanzi şi francofoni, va semna actul de abdicare la ora 10.30 (11.30 ora României).

La ora 13.00 (14.00 ora României), fiul său cel mare, prinţul Philippe, în vârstă de 53 de ani, va depune jurământul în faţa Senatului şi a Camerei Deputaţilor reunite, potrivit unei tradiţii stabilite la 21 iulie 1831, de către strămoşul său Leopold I.

Philippe, a cărui aptitudine de a domni nu a încetat să fie pusă la îndoială, în special din cauza unei anumite stângăcii în public, va deveni cel de-al şaptelea suveran belgian după ce Belgia s-a separat de Olanda în 1830.

Soţia sa, populara prinţesă Mathilde, în vârstă de 40 de ani, va deveni prima regină de origine belgiană din istoria regatului. Fiica lor cea mare, prinţesa Elisabeth, va prelua, la doar 12 ani, titlul de moştenitoare a tronului, legea salică fiind abrogată în 1991.

Până duminică, Albert şi Paola, cuplul regal în exerciţiu, îşi vor încheia ceremoniile prin care îşi iau rămas bun de la lumea politică, precum şi vizitele la Gand (miercuri), Eupen (joi) şi Liège (vineri), pentru ultimele întâlniri cu populaţia Flandrei, comunitatea germanofonă şi cu cea a Valoniei.

Sâmbătă, Albert al II-lea se va adresa pentru ultima dată ţării în cadrul tradiţionalei sale alocuţiuni dinaintea Zilei Naţionale, un discurs de la care se aşteaptă să fie testamentul său politic.

Membrii familiei regale vor merge sâmbătă seara la un "bal naţional" în cartierul popular din Bruxelles, Marolles.

Duminică, după depunerea jurământului, regele Philippe şi tatăl lui vor asista la tradiţionala defilare civilă şi militară. Ulterior, noul cuplu regal va participa la manifestările populare organizate în parcul din Bruxelles, după care va asista la un foc de artificii de amploare.

Fapt remarcabil, acest program conceput pentru celebrarea a 20 de ani de domnie pentru Albert al II-lea practic nu a fost modificat de schimbarea domniei. Costul său - între 500.000 şi 600.000 de euro - este cu puţin mai mare decât cel al unei sărbători naţionale obişnuite.

"Având în vedere circumstanţele economice şi contextul bugetar actual, regele şi Guvernul au convenit să sărbătorească (20 de ani de domnie) în sobrietate şi simplitate", a explicat premierul, Elio Di Rupo.

Niciun cap încoronat nu a fost invitat. "Pentru că aceasta este tradiţia în Belgia, unde regele depune jurământul în faţa naţiunii reprezentate de Parlament", explică purtătorul de cuvânt al lui Elio Di Rupo. "Să inviţi în grabă" membrii familiilor regale sau liderii politici străini "nu ar fi fost corect", adaugă Palatul.

Dincolo de o revenire palpabilă a patriotismului, o anume îngrijorare transpare în Belgia. Aceasta deoarece ţara, care a reuşit să aibă un Guvern la sfârşitul lui 2011, după 541 de zile de criză, şi-a regăsit o oarecare stabilitate, dar alegerile legislative prevăzute pentru mai 2014 generează temeri privind noi turbulenţe.

Partidul separatist Noua Alianţă Flamandă (N-VA) s-a demarcat de consensul general, criticând în ultimele zile rolul regelui, simbol al unei ţări pe care naţionaliştii flamanzi visează să o scindeze.

Favorit în sondaje, cu 30-35 la sută din intenţiile de vot în Flandra, N-VA i-ar putea crea probleme regelui Philippe anul viitor, când va trebui să desemneze un nou Guvern. Potrivit sondajelor, majoritatea belgienilor sperau că Albert al II-lea va rămâne la conducere pentru a depăşi această nouă perioadă delicată.