Cetăţenia română, o cale de acces către UE pentru moldoveni

"În zilele noastre, numai leneşii nu devin români", mormăie Vadim, şofer de taxi, la vederea zecilor de persoane care aşteaptă în faţa consulatului României la Chişinău pentru a depune cereri de viză sau de cetăţenie.

Un număr tot mai mare de moldoveni consideră România, dincolo de proximitatea istorică şi lingvistică, sinonimă cu Europa şi prosperitatea în raport cu ţara lor, cea mai săracă de pe bătrânul continent.

"Dacă eşti român, poţi merge oriunde, este Uniunea Europeană. Sunt multe lucruri de făcut", explică Elena, în vârstă de 17 ani, care vinde în faţa consulatului asigurări de călătorie concetăţenilor săi dornici să meargă în România.

"Eu nu am depus încă cerere pentru paşaport, dar mă gândesc la acest lucru, să-l fac când voi fi majoră", continuă ea.

Bucureştiul oferă cetăţenie moldovenilor care pot să dovedească faptul că părinţii sau bunicii lor erau români până în 1940, când Moldova s-a integrat în URSS în virtutea pactului germano-sovietic. Aceasta a rămas republică sovietică până în 1991, cu excepţia unei scurte perioade de timp între 1941 şi 1944, când România, aliată a naziştilor, a preluat controlul acesteia.

De la intrarea României în UE, în 2007, reprezentanţele sale diplomatice de la Chişinău sunt luate cu asalt.

Deja 800.000 din cei circa 4,3 milioane de moldoveni au depus o cerere de naturalizare, iar autorităţile române au promis să faciliteze şi mai mult procedura, de care ar putea beneficia circa două milioane de persoane.

Adăpostindu-se sub un copac să se protejeze de soare, Maria, în vârstă de 26 de ani, studiază lista cu documente necesare pentru obţinerea unei autorizaţii de a studia în statul vecin, în aşteptarea obţinerii cetăţeniei române.

"Acolo îţi pot câştiga existenţa. Aici este acasă, dar de ce să rămâi când nu există locuri de muncă şi nici bani?", a declarat ea, subliniind că România a oferit burse şi cămine pentru studenţi".

Dar această politică a porţilor deschise este foarte prost percepută de guvernarea comunistă din Republica Moldova, aflată la Putere din 2001, care acuză România de expansionism.

Moldovenii ţin la independenţa lor într-o majoritate zdrobitoare şi văd România doar ca pe o cale de acces într-o Europă zgârcită cu vizele. Dar în faţa politicii din ce în ce mai proruse a Puterii, unii apreciază că nu există altă soluţie decât unirea celor două ţări.

"Comuniştilor le este teamă că se vor trezi într-o zi în care toată ţara va avea paşapoarte româneşti. Eu le răspund şi ce dacă?", exclamă Ion Călugăreanu, jurist de profesie, care locuieşte de şase ani la Parma, în Italia, lucrând în construcţii.

"Nici o ţară nu vrea să acorde viză unui moldovean. Şi atunci, dacă nu ar fi fost al doilea război mondial, am fi fost tot români. Teoretic, suntem un singur popor, avem o singură limbă", conchide el, înainte de a depune cererea de cetăţenie pentru soţia sa.

Nici unul dintre partidele politice înscrise în cursa pentru alegerile anticipate de miercuri nu militează totuşi pentru o unire cu România, opoziţia liberală vrând o apropiere în vederea integrării în UE la un moment dat.

Relaţiile româno-moldovene sunt de altfel foarte proaste. Puterea comunistă acuză Bucureştiul că a alimentat revoltele din aprilie, după manifestaţiile împotriva victoriei PCRM la precedentele alegeri legislative.

Chişinăul l-a expulzat atunci pe ambasadorul român, care nu a fost încă înlocuit. Consulul român a preferat să părăsească Republica Moldova, în urma difuzării unui film care atestă relaţiile sale extraconjugale cu o angajată.