China nu va renunţa niciodată la dreptul de a folosi forţa asupra Taiwanului

China consideră Taiwanul, guvernat democratic, ca fiind propriul său teritoriu, în ciuda obiecţiilor puternice ale guvernului de la Taipei, care respinge revendicările de suveranitate şi spune că doar poporul insulei are dreptul de a-şi decide viitorul.

Tensiunile au crescut dramatic în august, după ce China a organizat manevre militare în apropierea Taiwanului, în urma vizitei la Taipei a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi. Aceste activităţi militare au continuat, deşi într-un ritm redus.

Într-un discurs de deschidere a celui de-al 20-lea congres al Partidului Comunist de guvernământ de la Beijing, Xi a declarat că China a "respectat întotdeauna, a avut grijă şi a beneficiat" de poporul taiwanez şi s-a angajat să promoveze schimburile economice şi culturale peste strâmtoarea Taiwan.

"Rezolvarea problemei Taiwanului este treaba poporului chinez şi este la latitudinea poporului chinez să decidă", a spus el. "Insistăm să depunem eforturi pentru perspectiva reunificării paşnice cu cea mai mare sinceritate şi cu cele mai bune eforturi, dar nu vom promite niciodată să renunţăm la utilizarea forţei şi ne rezervăm opţiunea de a lua toate măsurile necesare."

Această opţiune vizează "interferenţa" forţelor externe şi a unui "număr foarte mic" de susţinători ai independenţei Taiwanului, mai degrabă decât a marii majorităţi a poporului taiwanez, a declarat Xi.

Luni, în discursul său de ziua naţională, preşedintele taiwanez Tsai Ing-wen a declarat că războiul dintre Taiwan şi China "nu este absolut deloc o opţiune" şi şi-a reiterat disponibilitatea de a discuta cu Beijingul.

În discursul săi, Xi a promis să acorde prioritate mediului, să protejeze natura şi să promoveze un stil de viaţă verde.

El a declarat că China a făcut progrese în abordarea problemelor de mediu în ultimii 10 ani şi a promis să "elimine practic" poluarea puternică a aerului şi a apei, aducând în acelaşi timp sub control contaminarea solului.

Inversarea daunelor provocate de decenii de creştere economică vertiginoasă a fost unul dintre obiectivele politice majore ale Chinei în deceniul în care Xi a fost la putere. El a avertizat în 2018 că orice eşec în combaterea poluării ar putea fi folosit ca o "scuză" pentru ca forţele ostile să submineze conducerea Partidului Comunist.

O altă temă a fost cea demografică. China va adopta politici pentru a-şi stimula rata natalităţii, a declarat Xi Jinping, în timp ce factorii de decizie politică sunt îngrijoraţi de faptul că un declin iminent al populaţiei chineze ar putea afecta a doua cea mai mare economie a lumii.

"Vom stabili un sistem de politici pentru a stimula rata natalităţii şi vom urmări o strategie naţională proactivă ca răspuns la îmbătrânirea populaţiei", a declarat Xi.

Deşi China are 1,4 miliarde de locuitori, cei mai mulţi din lume, naşterile sale vor scădea la un nivel record în acest an, spun demografii, coborând sub 10 milioane de copii faţă de 10,6 milioane anul trecut - deja în scădere cu 11,5% faţă de 2020.

Autorităţile au impus o politică cu un singur copil de familie din 1980 până în 2015, trecând ulterior la o politică cu trei copii, recunoscând că naţiunea se află în pragul unui declin demografic.

Rata de fertilitate de 1,16 în 2021 a fost sub standardul OCDE de 2,1 pentru o populaţie stabilă şi printre cele mai scăzute din lume.