China se bazează pe cărbune pe fondul eforturilor de securitate energetică

Creşterea preţurilor globale ale energiei în urma invaziei Rusiei în Ucraina şi a întreruperii aprovizionării interne au determinat Beijingul să se concentreze mai mult asupra securităţii energetice în ultimii ani.

Cea de-a doua economie a lumii s-a bazat pe cărbune pentru a genera 56,2% din energia electrică anul trecut, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, dar şi-a sporit semnificativ utilizarea gazelor naturale şi a energiei regenerabile în ultimii ani pentru a reduce emisiile de carbon.

Cu toate acestea, producţia fluctuantă a centralelor regenerabile i-a determinat pe factorii de decizie politică să se bazeze pe o energie pe cărbune fiabilă şi uşor dispecerizabilă pentru a susţine alimentarea de bază a ţării. Anul trecut, temperaturile caniculare din timpul verii şi seceta din sud-vestul Chinei au dus la scăderea producţiei de energie hidroelectrică, ceea ce a dus la întreruperi de energie.

„Vom consolida rolul de bază de sprijin al cărbunelui (şi) vom lua măsuri ordonate pentru a creşte producţia avansată de cărbune, asigurând în acelaşi timp siguranţa”, a declarat Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă (NDRC) într-un raport prezentat la adunarea anuală a parlamentului.

China a aprobat anul trecut construcţia a încă 106 gigawaţi de capacitate energetică pe bază de cărbune, de patru ori mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare nivel din 2015 încoace, determinată de considerente legate de securitatea energetică, au arătat cercetările de săptămâna trecută.

Aproximativ 50GW din această cantitate au intrat în construcţie.

„Povestea securităţii energetice este încă puternică”, a declarat Li Shuo, consilier politic al Greenpeace China.

„Acest lucru a dat un impuls sectorului cărbunelui din China, după cum se vede în aprobarea rapidă a centralelor pe cărbune din întreaga ţară”, a spus el.

NDRC a subliniat, de asemenea, importanţa creşterii ofertei interne de petrol şi gaze.

„Vom intensifica explorarea şi dezvoltarea petrolului şi a gazelor naturale la noi în ţară pentru a descoperi mai multe rezerve neexploatate şi pentru a creşte producţia”, a declarat acesta.

În pofida unei strategii de stimulare a utilizării gazelor naturale drept combustibil-punte pentru a-şi atinge neutralitatea în materie de emisii de dioxid de carbon în 2060, China încetineşte o campanie agresivă începută în 2017 de înlocuire a cărbunelui cu gazul.

Îngrijorat de lipsa de aprovizionare pe fondul preţurilor ridicate la nivel mondial, planificatorul s-a angajat să "controleze strict extinderea proiectelor de înlocuire a cărbunelui cu gaze naturale".

Planificatorul de stat şi-a reiterat, de asemenea, eforturile de a reforma în continuare sectorul petrolului şi al gazelor naturale, punând accentul pe îmbunătăţirea mecanismului de stabilire a preţurilor pentru gazele naturale pentru a reflecta mai bine costul de producţie şi de achiziţie.

China importă aproximativ 40% din consumul său de gaze naturale.

„Vom dezvolta mecanisme solide pentru a ajusta preţurile pentru utilizatorii finali din mediul urban ale gazelor naturale în funcţie de costurile de achiziţie”, se arată în raport.

De asemenea, China va avansa cu construcţia unui al doilea lot de centrale eoliene şi solare majore, au adăugat aceştia.

Dependenţa de cărbune a fost descrisă de unii ca fiind temporară, pentru a acoperi deficitul de aprovizionare pe măsură ce ţara dezvoltă sursele regenerabile de energie.

„Noua producţie de energie din surse regenerabile nu a reuşit să acopere toată creşterea cererii într-un anumit an, ceea ce înseamnă că este încă nevoie de o anumită producţie suplimentară de cărbune în fiecare an”, a declarat David Fishman, senior manager al companiei de consultanţă energetică Lantau Group, cu sediul în China.

„În 2023 sau 2024 am putea vedea primul an în care producţia din surse regenerabile acoperă în totalitate noua creştere a cererii... după care consumul de cărbune ar trebui să înceapă să scadă de la an la an”, a spus el.

China s-a angajat să atingă nivelul maxim al emisiilor de carbon până în 2030 şi să atingă neutralitatea emisiilor de carbon până în 2060.

Beijingul are ca obiectiv reducerea consumului de energie pe unitate de PIB cu aproximativ 2% în 2023, a precizat raportul NDRC.