China se vrea un nou FMI

Trei dintre cele mai mari bene­ficiare ale creditării de urgenţă chi­ne­zeşti sunt Pakistan, Sri Lanka şi Argen­tina, care au primit împreună 32,83 miliarde dolari din 2017, relevă datele AidData, un laborator de cer­cetare de la universitatea americană William & Mary. Printre alte ţări care au primit astfel de ajutor se numără Kenya, Venezuela, Ecuador, Angola, Laos, Belarus, Egipt, Mongolia şi Ucraina.

„Beijingul a încercat să menţină aceste ţări pe linia de plutire acor­dându-le credite de urgenţă fără a le cere să-şi reinstaureze disciplina politicii economice,“ arată Bradley Parks, director executiv al AidData.

În plus, spre deosebire de FMI, care anunţă detaliile liniilor sale de credit şi programelor de restructu­ra­re a datoriilor ţările debitoare, China operează în mare măsură în secret.

„Nu este vorba despre un anumit credit sau o anumită ţară. Chinezii vor să aibă putere asupra guvernelor ţărilor care deţin materii prime, sau pieţe însemnate, sau porturi strate­gice, sau unde există acces la căi de transport maritim,“ arată Sean Cairncross, fost CEO al Millennium Challenge Corporation. „Este o mo­da­litate de a restrânge opţiunile stra­tegice pentru SUA şi Vest din punctul de vedere al accesului şi influenţei la nivel mondial“.

Analiştii spun că în majoritatea cazurilor, obiectivul creditării de ur­gen­ţă este evitarea defaulturilor lega­te de creditele de infrastructură acor­date în cadrul iniţiativei noului drum al mătăsii (BRI).

Bailouturile reprezintă o reorien­tare dinspre uriaşele credite de in­fra­structură oferite de China în decurs de aproape un deceniu ca parte a BRI. Potrivit Nikkei, China şi-a înce­tinit creditarea în cadrul BRI în urma triplării creditelor cu probleme.

Pandemia, urmată de majorarea dobânzilor şi scumpirea dramatică a alimentelor şi energiei în urma inva­dă­rii Ucrainei de către Rusia au a­fectat puternic economiile emergen­te, iar China s-ar putea confrunta cu noi credite problematice.

Beijingul este de multă vreme acu­zat de practicarea diplomaţiei capcanei datoriilor pentru a-şi creşte influenţa politică.

Cu privire la creditele de urgenţă acordate ţărilor cu risc ridicat, co­men­tatorii spun că acestea riscă să exacerbeze problemele ţărilor res­pec­tive, notează Financial Times.

Potrivit lui Gabriel Sterne, fost economist FMI, actuala criză financiară din Sri Lanka demonstrează că susţinerea Beijingului nu este câteodată suficientă.