"Lumea este un loc mai sigur astăzi. Este cel mai important acord umanitar din ultimul deceniu", a declarat Richard Moyes, copreşedinte al Coaliţiei împotriva bombelor cu submuniţii (CMC), organizaţie formată din circa 300 de organizaţii neguvernamentale.
Aflată la originea procesului de interzicere a acestor bombe, Norvegia a semnat prima acordul care interzice producerea, utilizarea, stocarea şi comercializarea acestor arme, ce obligă statele semnatare să ajute ţările şi persoanele care au fost victime ale lor.
Bombele cu fragmentare pot conţine sute de bombe mai mici care se dispersează pe un perimetru extins, fără ca toate să explodeze.
Potrivit Handicap International, aproximativ 100.000 de persoane, 98 la sută civili, au fost ucise sau mutilate în lume din 1965 după explozia acestor bombe. Peste un sfert dintre ele sunt copii.