CIA ar fi plătit României "milioane de dolari" pentru închisori secrete, susţine un avocat la CEDO

CIA a plătit României "milioane de dolari" pentru a găzdui închisori secrete, a afirmat un avocat la CEDO, unde are loc un proces în care ţara noastră este acuzată că a permis agenţiei să tortureze persoane suspectate de terorism în cadrul programului de extrădări în timpul preşedinţiei lui Bush.

Urmărește
2699 afișări
Imaginea articolului CIA ar fi plătit României "milioane de dolari" pentru închisori secrete, susţine un avocat la CEDO

CIA a plătit României "milioane de dolari" pentru închisori secrete, susţine un avocat la CEDO

Nu este clar de unde a obţinut avocatul fostului suspect de terorism aceste informaţii.

Amrit Singh a declarat, miercuri, în prima zi a audierilor de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), că închisori ale Agenţiei Centrale americane de Informaţii (CIA) au funcţionat în România în perioada 2003-2005 cu "consimţământul şi complicitatea" Guvernului, fapt pe care autorităţile române le-au negat, potrivit AP.

Reprezentanta Guvernului român Catrinel Brumar a replicat că este nevoie de mai mult decât "indicii şi speculaţii pentru a stabili responsabilităţile statului". Aceasta a adăugat că o anchetă este în curs.

Curtea a anunţat că se va pronunţa în câteva luni cu privire la faptul dacă România a permis sau nu cu bună ştiinţă funcţionarea pe teritoriul său a unor închisori secrete CIA în care s-a practicat tortura şi dacă a eşuat să împiedice torturarea clientului lui Singh.

Presupusa existenţă a închisorilor secrete CIA în România rămâne un subiect sensibil în ţară, un aliat puternic al Statelor Unite care la acel moment dorea susţinerea Washingtonului pentru a se alătura NATO, ceea ce a făcut în anul 2004.

Singh a declarat telefonic pentru The Associated Press că România este "derutată şi refuză să recunoască vina".

Singh a spus că clientul său, Abd al-Rahim Al Nashiri, un cetăţean saudit, a fost încătuşat, privat de somn, supus unui zgomot puternic şi unei lumini intense, pălmuit şi supus unei hrăniri cu forţa într-o închisoare CIA din Bucureşti, în 2004. El se află în prezent în custodia Statelor Unite, la închisoarea de la Guantanamo Bay.

Aceasta a subliniat că tratamentul la care a fost supus clientul său nu a condus la obţinerea unor informaţii utile.

Raportul privind tortura practicată de CIA a fost finalizat în anul 2014. Acesta detaliază modul în care erau torturaţi deţinuţii şi cum a fost împiedicată supravegherea de către Guvern.

Într-un raport al Comisiei senatoriale de Informaţii din Statele Unite prezentat de MEDIAFAX în 2014, se arată că "fondurile oferite pentru construcţia centrului de detenţie au fost de ordinul milioanelor de dolari". Din raport nu reiese cu claritate cine a fost beneficiarul fondurilor.

CIA nu informase Departamentul de Stat despre existenţa închisorii din România, situaţie pe care ambasadorul din 2014, Michael Guest, a catalogat-o "inacceptabilă", autorităţile de la Bucureşti cerând în 2006 închiderea centrului de detenţie, rezultă din interpretarea datelor cuprinse în raportul Senatului SUA.

Versiunea publică a raportului elaborat de Comisia senatorială de Informaţii a secretizat o serie de date, inclusiv numele ţărilor care au găzduit închisori secrete ale CIA. Potrivit unor surse citate de Washington Post, numele de cod al centrului de detenţie construit de CIA în România este "BLACK" ("NEGRU"). Polonia are culoarea "albastru", Lituania, "violet", iar Thailanda, "verde".

Pornind de la această informaţie, din document ar rezulta că Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a semnat, în anul 2002, un acord cu o instituţie decizională de rang înalt din România (neidentificată în versiunea publică a documentului) pentru găzduirea unei închisori secrete a CIA. Fondurile oferite pentru construcţia centrului de detenţie au fost de ordinul milioanelor de dolari.

"În anul 2002, CIA a ajuns la un acord cu ... din ţara ... pentru a găzdui un centru de detenţie. Sediul central al CIA a invitat biroul CIA din ţara ... să identifice modalităţi de susţinere a ... în ţara ... (...) Primii deţinuţi CIA au început să fie transferaţi la Centrul de detenţie NEGRU în toamna anului 2003", se arată în raportul Senatului SUA privind tehnicile de interogare utilizate de Agenţia Centrală de Informaţii.

Conform raportului, CIA nu informase Departamentul de Stat despre închisoarea secretă din România, iar ambasadorul american în România de atunci, Michael Guest, a calificat ca "inacceptabilă" această situaţie, cerând clarificări şi asigurări că nu vor fi utilizate tehnici brutale de interogare. "În august 2003, ambasadorul american în ţara ... a încercat să ia legătura cu oficiali de la Departamentul de Stat pentru a se asigura că instituţia are cunoştinţă de existenţa centrului de detenţie şi de potenţialul impact asupra politicilor în relaţia cu Administraţia ţării-gazdă (România - n.red). Ambasadorului american i s-a răspuns de către biroul local CIA că acest lucru nu este posibil şi că nimeni de la Departamentul de Stat, nici măcar secretarul de Stat (Colin Powell - n.red), nu fusese informat despre existenţa închisorii CIA în această ţară. Catalogând drept «inacceptabilă» atitudinea CIA, ambasadorul a cerut un document semnat cel puţin de către consilierul prezidenţial american pentru Securitatea naţională prin care să fie descrise atribuţiile programului, inclusiv o poziţie din care să reiasă că tehnicile de interogare utilizate de CIA respectau standardele legale şi drepturile omului (...)", menţionează raportul.

În această situaţie, sediul central al CIA a cerut intervenţia adjunctului secretarului de Stat, Richard Armitage, care l-a sunat pe ambasadorul din România. "Richard Armitage a cerut CIA să îi ţină pe el şi pe secretarul de Stat informaţi, pentru a nu fi luaţi pe nepregătite când ambasadorul va exprima îngrijorare", subliniază raportul.

În mai 2004, pe fondul dezvăluirilor despre abuzurile comise în închisoarea americană de la Abu Ghraib (Irak), ambasadorul din România a cerut din nou explicaţii privind metodele de interogare utilizate de CIA, reiese din raport. "Richard Armitage a făcut din nou afirmaţii vehemente, reproşând CIA că el şi secretarul de Stat au fost ţinuţi în afara procesului de coordonare al Consiliului american pentru Securitatea Naţională privind programul CIA. (...) Armitage a emis dubii privind eficienţa şi valoarea informaţiilor obţinute prin programul CIA", precizează raportul.

În aprilie 2005, şeful închisorii CIA din România a trimis un email în care exprima preocupări privind calitatea personalului trimis la unitatea de detenţie şi asupra programului CIA în general, rezultă din raport.

În 2006, "după publicarea unui articol în Washington Post, ... ţării ... a cerut închiderea în câteva ore a Centrului de detenţie NEGRU. CIA a transferat în scurt timp restul deţinuţilor aflaţi în acest centru", menţionează raportul.

Din document rezultă că în închisoarea CIA din România au fost deţinuţi suspecţi importanţi, printre care s-au numărat Khaled Sheikh Mohammed, considerat principalul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Janat Gul, un lider operativ al reţelei Al-Qaida, Hassan Ghul, combatant al organizaţiei teroriste, Abu Faraj al-Libi, numărul trei în ierarhia grupării, şi Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit implicat în atacul asupra navei militare USS Cole.

Un raport al Consiliului Europei prezentat în 2006 confirma existenţa unui centru secret de detenţie al CIA în România, în cadrul programului Agenţiei Centrale de Informaţii de "extrădări extraordinare" vizând suspecţi de terorism. În decembrie 2011, organizaţia Amnesty International a cerut României să redeschidă investigaţia privind centrul de detenţie al CIA, după ce presa internaţională a dezvăluit că închisoarea ar fi fost în Bucureşti.

În octombrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cerea autorităţilor române declanşarea rapidă a unei anchete "independente, imparţiale, detaliate şi eficiente" privind implicarea României în programul închisorilor CIA. În replică, premierul Victor Ponta a declarat că autorităţile române vor studia rezoluţia PE şi vor face tot ce e normal pe plan european sau internaţional. "Sincer, nu ştiu despre ce închisori este vorba şi, în mod sigur, cred că s-au întâmplat cu mult înainte de a mă apropia eu de funcţia de prim-ministru. O să studiem ce s-a decis şi vom face tot ceea ce e normal pe plan european sau internaţional", spunea Victor Ponta în octombrie 2013.

Pe 17 septembrie 2013, fostul consilier prezidenţial Ioan Talpeş a fost audiat la Parchetul instanţei supreme, în calitate de martor, în dosarul în care Muhammad al-Nashiri a reclamat presupusa deţinere a sa într-o închisoare CIA din România. În mai 2012, avocatul sauditului suspectat de terorism a înaintat în numele acestuia o plângere penală procurorului general al României, în care reclama detenţia secretă, rele tratamente aplicate clientului său, precum şi procedura de extrădare. În august 2012, Open Society Justice Initiative (Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă) a depus o reclamaţie în numele lui Abd al Rahim al-Nashiri împotriva României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).

Senatul american a prezentat în 2014 versiunea publică a raportului privind tehnicile de interogare utilizate de CIA. Conform documentului, Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a utilizat metode "brutale", de multe ori "ineficiente", pentru interogarea suspecţilor de terorism, inducând în eroare constant Preşedinţia şi Congresul privind informaţiile obţinute. "În multe cazuri, au fost utilizate imediat cele mai agresive tehnici de interogare, în serie şi fără oprire", precizează raportul. "Privarea de somn implica ţinerea deţinuţilor în stare de veghe până la 180 de ore, de obicei în picioare sau în poziţii incomode, chiar şi cu mâinile legate deasupra capului", adaugă documentul, precizând că un suspect de terorism a murit de hipotermie după ce a fost ţinut "parţial dezbrăcat" pe o podea de beton. Conform raportului, alţi deţinuţi au fost legaţi la ochi şi târâţi pe coridoarele penitenciarelor în timp ce erau loviţi cu picioarele şi pumnii de gardieni. Mulţi deţinuţi supuşi tehnicilor brutale de interogare au suferit halucinaţii, stări paranoice, insomnii ori au avut tendinţa de a se automutila. Abu Zubaydah, unul dintre liderii reţelei teroriste Al-Qaida, a devenit inconştient după ce a fost supus tehnicii simulării înecului, precizează autorii raportului.

Potrivit documentului, elaborat de experţi ai Comisiei de Informaţii din Senatul SUA, "tehnicile de interogare utilizate CIA au fost mai brutale şi mult mai frecvente decât se cunoştea". Conform The New York Times, programul de interogare aplicat de CIA nu a fost bine gestionat şi nu era monitorizat în mod adecvat. "Persoanele care au încălcat politicile CIA au fost trase foarte rar la răspundere. Agenţia Centrală de Informaţii a restricţionat accesul la informaţii, a refuzat să răspundă solicitărilor referitoare la programul de interogare, furnizând, uneori, informaţii false", notează raportul. "CIA a indus în eroare membri ai Congresului şi reprezentanţi ai Casei Albe privind eficienţa şi amploarea utilizării tehnicilor dure de interogare", continuă autorii raportului.

Conform documentului, cel puţin 26 de suspecţi de terorism au fost deţinuţi în mod ilegal, în contradicţie cu normele americane de încarcerare.

"CIA a oferit ilegal informaţii clasificate jurnaliştilor, exagerând succesul tehnicilor dure de interogare a suspecţilor de terorism, în scopul obţinerii susţinerii opiniei publice", subliniază raportul.

 

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici