Cine este Ebrahim Raisi, preşedintele iranian al cărui elicopter s-a prăbuşit

Preşedintele iranian de linie dură Ebrahim Raisi a fost văzut mult timp ca un protejat al liderului suprem al Iranului şi ca un potenţial succesor pentru poziţia sa în cadrul teocraţiei şiite din ţară.

Vestea că elicopterul său a făcut duminică ceea ce presa de stat a descris ca fiind o „aterizare forţată” a adus imediat o nouă atenţie asupra liderului Ebrahim Raisi, care se confruntă deja cu sancţiuni din partea SUA şi a altor naţiuni pentru implicarea sa în execuţia în masă a prizonierilor în 1988, scrie AP.

Raisi, în vârstă de 63 de ani, a condus anterior sistemul judiciar iranian. El a candidat fără succes la preşedinţie în 2017 împotriva lui Hassan Rouhani, clericul relativ moderat care, în calitate de preşedinte, a ajuns la acordul nuclear încheiat de Teheran în 2015 cu puterile mondiale.

În 2021, Raisi a candidat din nou în cadrul unor alegeri în care toţi adversarii săi potenţial proeminenţi au fost excluşi pentru că nu au putut candida în cadrul sistemului de verificare a candidaturilor din Iran. El a adunat aproape 62% din cele 28,9 milioane de voturi, cea mai scăzută prezenţă procentuală la vot din istoria Republicii Islamice. Milioane de oameni au rămas acasă, iar alţii au anulat buletinele de vot.

Raisi a fost sfidător atunci când a fost întrebat, la o conferinţă de presă după alegerea sa, despre execuţiile din 1988, în care au avut loc rejudecări fictive ale prizonierilor politici, militanţilor şi altora, care aveau să devină cunoscute sub numele de „comisii ale morţii” la sfârşitul sângerosului război Iran-Irak.

După ce liderul suprem de atunci al Iranului, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a acceptat o încetare a focului mediată de ONU, membri ai grupului de opoziţie iranian Mujahedeen-e-Khalq, puternic înarmat de Saddam Hussein, au trecut graniţa iraniană din Irak într-un atac surpriză. Iranul a contracarat asaltul lor.

Procesele au început în acea perioadă, iar acuzaţii au fost rugaţi să se identifice. Cei care au răspuns „mujahedin” au fost trimişi la moarte, în timp ce alţii au fost interogaţi cu privire la dorinţa lor de a „curăţa câmpuri minate pentru armata Republicii Islamice”, potrivit unui raport al Amnesty International din 1990. Grupurile internaţionale pentru drepturile omului estimează că până la 5.000 de persoane au fost executate. Raisi a făcut parte din aceste comisii.

În 2019, Trezoreria SUA l-a sancţionat pe Raisi „pentru supravegherea administrativă a execuţiilor unor persoane care erau minore la momentul comiterii infracţiunii şi pentru tortura şi alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante aplicate prizonierilor din Iran, inclusiv amputări”. De asemenea, se menţionează implicarea sa în execuţiile din 1988.

În cele din urmă, Iranul este condus de liderul său suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în vârstă de 85 de ani. Dar, în calitate de preşedinte, Raisi a susţinut îmbogăţirea uraniului până la niveluri apropiate de cele ale armelor, precum şi împiedicarea inspectorilor internaţionali ca parte a confruntării cu Occidentul.

Raisi a susţinut, de asemenea, atacarea Israelului într-un asalt masiv în aprilie, în care peste 300 de drone şi rachete au fost lansate asupra ţării, ca răspuns la un presupus atac israelian care a ucis generali iranieni în incinta ambasadei ţării din Damasc, Siria - în sine o extindere a unui război din umbră de ani de zile între cele două ţări.

De asemenea, el a sprijinit serviciile de securitate ale ţării în timp ce acestea au reprimat toate disidenţele, inclusiv în urma morţii lui Mahsa Amini în 2022 şi a protestelor naţionale care au urmat.

Represiunea de securitate, care a durat o lună, a ucis peste 500 de persoane şi a dus la reţinerea a peste 22 000 de persoane. În martie, un grup de anchetă al Naţiunilor Unite a constatat că Iranul este responsabil pentru „violenţa fizică” care a dus la moartea lui Amini, după ce aceasta a fost arestată pentru că nu purta hijab, sau văl, spre mulţumirea autorităţilor.