Cine nu se supune noilor reglementări GDPR? Companiile Facebook şi Google, acuzate că încalcă reglementările UE privind protecţia datelor

Max Schrems şi organizaţia sa, None Of Your Business, au depus patru plângeri judiciare, în virtutea Regulamentului General UE privind Protecţia Datelor, contra Facebook, subsidiarelor Instagram şi WhatsApp, precum şi împotriva sistemului Android gestionat de compania Google.

Companiile riscă amenzi de până la 4% din veniturile totale dacă încalcă noile reglementări privind colectarea datelor personale, intrate în vigoare vineri. Potrivit veniturilor totale declarate în 2017, sancţiunile pentru Facebook ar fi de 1,6 miliarde de dolari, iar pentru Google, deţinută de trustul Alphabet, de 4,4 miliarde de dolari.

Max Schrems s-a declarat "uimit" că aceste companii online nici măcar nu încearcă să se conformeze noilor reglementări europene. "Ştiu absolut că aceasta va fi o încălcare, nici măcar nu încearcă să ascundă", afirmă el.

Erin Egan, directorul Facebook responsabil de gestionarea datelor private, a explicat că, în ultimele 18 luni, reţeaua de socializare online a depus eforturi pentru a face "mai clare setările" privind informaţiile personale şi "a introdus instrumente mai bune pentru accesarea, descărcarea şi ştergerea datelor".

"Construim sisteme pentru securitatea datelor private din etapele preliminare şi asumăm angajamentul de a respecta Regulamentul General privind Protecţia Datelor. În ultimele 18 luni, am adoptat măsuri pentru actualizarea produselor, politicilor şi procedurilor astfel încât să le furnizăm utilizatorilor transparenţa datelor şi să avem control asupra serviciilor pe care le furnizăm în spaţiul UE", a transmis compania Google.

Toate plângerile judiciare intentate de Max Schrems contestă modul în care companiile din Silicon Valley obţin acordul utilizatorilor pentru procesarea datelor personale. Regulamentul general privind Protecţia Datelor prevede "acordul informat şi specific" din partea clienţilor, dar Max Schrems susţine că Google şi Facebook cer "acorduri forţate", utilizatorilor fiindu-le prezentate mesaje pe care sunt obligaţi să le accepte, altfel pierzând accesul la serviciile online.