Ciprul, aflat în plină criză economică, se pregăteşte să preia preşedinţia UE

"Ceea ce este important pentru Cipru nu este atât să arate că poate să organizeze un asemenea eveniment, ci să dovedească faptul că poate face acest lucru la fel de bine ca orice alt stat membru al Uniunii", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei cipriote Costas Yennaris.

Membră UE din mai 2004 şi a zonei euro din ianuarie 2008, această ţară, care are aproximativ 800.000 de locuitori, este statul membru situat în cel mai estic punct al Uniunii, iar ţărmurile sale se află la aproximativ 100 de kilometri de Siria şi Liban.

Această insulă, cu o suprafaţă de aproximativ 9.000 de kilometri pătraţi, este divizată de la invadarea unei treimi din teritoriul său, cea nordică, de către armata turcă în 1974, ca răspuns la o lovitură de stat a naţionaliştilor greci, care vreau să o alipească Atenei.

După aproape 40 de ani, o "linie verde" de demarcaţie, asigurată de ONU, desparte în continuare comunităţile turcă şi greacă.

Numai Turcia recunoaşte Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), proclamată în partea ocupată. Ciprul, locuit de ciprioţii-greci, este singura entitate recunoscută la nivel internaţional.

Negocierile în vederea unei reunificări a insulei se află într-un punct mort, chiar dacă una dintre condiţiile impuse înaintea aderării la UE era ca insula să fie reunificată.

Ankara a anunţat deja că refuză orice contact cu preşedinţia UE atât timp cât va fi exercitată de Cipru, evocând chiar un "plan B" după 1 iulie, în faţa blocării negocierilor.

"Există un pericol ca problema împărţirii Ciprului sau aplicarea unui plan B turc să destabilizeze preşedinţia (UE), însă Ciprul vrea să arate că este un membru eficient al Uniunii", subliniază Hubert Faustmann, un profesor de istorie şi ştiinţe politice de la Universitatea Nicosia.

Preşedintele comunist Demetris Christofias anunţă că nu intenţionează să utilizeze preşedinţia UE pentru a pune pe masă problema împărţirii insulei sau să o utilizeze ca armă împotriva Turciei.

"Ciprioţii-greci vor să îşi schimbe imaginea şi să se dovedească buni europeni. Ei vor să joace un rol de arbitru imparţial, iar ca ţară mică nu au prea multe interese proprii de apărat în marile dezbateri europene", declară Hubert Faustmann.

Însă criza financiară greacă are loc în cel mai nefavorabil moment pentru Nicosia, foarte legată de Atena. Autorităţile cipriote tocmai au solicitat Bruxelles-ului un ajutor financiar pentru băncile lor, devenind a cincea ţară care face acest lucru.

Mai multe bănci deţin volume mari de obligaţiuni suverane greceşti, care au fost considerabil devalorizate. Pe de altă parte, problemele din Cipru, care se află în recesiune, nu uşurează deloc situaţia.

Retrogradată la rangul de plasament speculativ de către principalele trei agenţii de rating, nota Ciprului nu îi mai permite să îşi mai finanţeze datoria prin împrumuturi de pe pieţele financiare internaţionale.

În 2012, Guvernul lui Christofias, ales în 2008 şi care nu va candida pentru un nou mandat în alegerile din 2013, a obţinut un împrumut de la Rusia, în valoare de 2,5 miliarde de euro, iar presa evocă un al doilea împrumut, pentru 2013.

Preţul de plătit pentru ajutorul de la Bruxelles va fi, fără îndoială, austeritatea, pentru un Guvern foarte apropiat de sindicate şi funcţionari şi care caută să păstreze o fiscalitate foarte favorabilă întreprinzătorilor (10%), permiţându-i să găzduiască numeroase filiale ale unor firme străine.

Între sarcinile preşedinţiei Ciprului se află organizarea negocierilor cu privire la bugetul UE pentru viitorii şapte ani.

"Sarcina cea mai importantă pentru Cipru este bugetul, iar dacă se va ajunge la un acord, acesta va fi un succes important", a subliniat Faustmann.