Scandalul cărnii de cal afectează mediul de afaceri al cooperativelor agricole franceze

Salonul Internaţional al Agriculturii se deschide sâmbătă la Paris, în plin scandal asupra unei fraude masive în care carnea de cal era etichetată drept vită, în peste 4,5 milioane de produse semipreparate.

În spatele furnizorului incriminat de carne, Spanghero, stă nu o industrie privată clasică, ci o cooperativă agricolă: Lur Berri, localizată în departamentul Pyrénées-Atlantiques (sud-vestul Franţei).

Pentru Confederaţia Ţărănească, sindicat agricol minoritar, ajuns celebru datorită fostului director José Bové, scandalul cărnii de caleste dovada că societăţile funcţionează astăzi întocmai ca nişte „multinaţionale”, al căror obiect este „bazat doar pe căutarea profitului maxim”.

Armata israeliană a lovit mai multe baze militare din Siria

Victor Negrescu: Tarifele anunţate de preşedintele SUA, Donald Trump, afectează direct România

Sindicatul denunţă „gigantismul” grupurilor cooperative, „în care ţăranii au fost deposedaţi”.

Luând în calcul doar exemplul Lur Berri, structura sa complexă include activităţi agricole clasice, ca producţia de legume, seminţe, bovine (aproximativ 50.000 de capete), ovine (80.000 de capete) şi porci (120.000 de capete), dar şi industria agroalimentară, îndeosebi prin numeroase titluri de proprietate.

În 2012, grupul a obţinut paricipare majoritară în produsele de ficat de gâscă şi somon sub marca Labeyrie. Rezultatul a fost că în perioada 2011-2012 cifra sa de afaceri a crescut cu 85%, la 1,12 miliarde de euro.

Eduard Exilard, în vârstă de 45 de ani, crescător de oi şi vaci în Ţara Bascilor şi furnizor pentru Lur Berri, este supărat pe această strategie financiară.

„O cooperativă este făcută de şi pentru agricultori. Astăzi, sistemul este complet nebun. Lur Berri cumpără şi comercializează carne provenită din întreaga Europă la preţ mic, şi împinge preţurile în jos”, regretă el. „Cei de la bază nu sunt ascultaţi”.

40% din industria agroalimentară franceză

Cooperativele agricole care angajează peste 160.000 de persoane, reprezintă 40% din piaţa agroalimentară franceză.

Benoît Hamon, ministru delegat al Economiei Sociale şi Consumului a recunoscut marţi în faţa senatorilor că „lumea cooperativă este zguduită ce ceea ce se întâmplă”.

În discuţie „sunt politicile companiilor şi anumite metode destul de îndepărtate de ceea ce a stat la originea modelului cooperativ”.

„Se pune problema îmbunătăţirii legii” cooperativelor, a declarat el.

Operaţiunea va fi dificilă, deoarece este în joc competivitatea cooperativelor. Acestea se concentrează, nu încetează să crească, să-şi înnoiască parteneriatele: în primele zece luni din 2012, sectorul a înregistrat 80 de operaţiuni, fuziuni între cooperative, dar şi achiziţii ale actorilor privaţi, potrivit Coop de France.

„Această mişcare de restructurare este crucială pentru cooperativele agricole franceze, care vor să fie în concurenţă cu rivalii lor” olandezi, germani şi scandinavi, mai ales cu o Politică Agricolă Comună al cărei buget se anunţă mai redus în viitor, subliniază cabinetul Xerfi într-un studiu publicat miercuri.

Prima cooperativă franceză In Vivo figura în 2011 pe poziţia a şaptea în Europa şi a 14-a în lume, în domeniul său, potrivit Xerfi. Cifra de afaceri a Lur Berri este de zece ori mai mică decât a uneia dintre cele mai mari cooperative din lume, compania neo-zeeladeză Fonterra (12,3 miliarde de euro în vânzări).