CNBC: Europa s-ar putea confrunta cu recesiunea dacă Putin închide complet robinetele de gaz

Gigantul energetic de stat a anunţat miercuri că livrările de gaze către cele două ţări est-europene au încetat după ce acestea au refuzat cererea Moscovei de a plăti gazul în ruble. Gazprom a declarat că livrările vor fi reluate odată ce aceste plăţi vor fi efectuate, ceea ce a adus acuzaţii de "şantaj" din partea premierului bulgar Kiril Petkov.

Având în vedere că în următoarele săptămâni se apropie termenele limită pentru plata din partea unei serii de alte ţări europene care este puţin probabil să cedeze la cererile Kremlinului de plată în ruble, preocupările legate de ameninţările anterioare ale preşedintelui Vladimir Putin privind un blocaj larg al livrărilor de gaze către naţiunile "neprietenoase" au revenit în prim plan.

Într-o notă de cercetare de miercuri, economistul-şef al Berenberg, Holger Schmieding, şi economistul senior Kallum Pickering au declarat că oprirea pare a fi un avertisment din partea Moscovei că ar putea pune în practică această ameninţare.

Gazul reprezintă aproximativ un sfert din producţia de energie a Uniunii Europene, iar Rusia furnizează în mod obişnuit aproximativ 40% din importurile de gaze naturale ale blocului.

Europa se confruntă cu şocuri economice concomitente cauzate de războiul din Ucraina şi cu o creştere a preţurilor la alimente şi energie exacerbată de conflict, ceea ce a generat îngrijorări legate de "stagflaţie" - un mediu cu o creştere economică scăzută şi o inflaţie ridicată.

Berenberg a sugerat că actualele acţiuni vor menţine probabil presiunile stagflaţioniste în al doilea trimestru din 2022.

"O oprire bruscă a livrărilor de gaze ruseşti către Europa ar putea împinge Europa în recesiune. Impactul precis al unui astfel de embargo imediat asupra gazelor este greu de prevăzut", au declarat Schmieding şi Pickering.

"Calculele potrivit cărora ar scădea nivelul PIB-ului zonei euro în 2023 cu 3 puncte procentuale în raport cu un apel de bază... par a fi puţin prea pesimiste, în opinia noastră, dar ar fi cu siguranţă o lovitură majoră pentru activitate până la sfârşitul următorului sezon rece, în primăvara anului 2023."

Cu toate acestea, o astfel de măsură ar fi, de asemenea, costisitoare pentru Rusia şi complicată de pus în aplicare şi, deşi decizia de a opri fluxurile către Polonia şi Bulgaria ar putea întări hotărârea UE de a pune capăt dependenţei sale de gazul rusesc, multe state membre se opun unui embargo imediat asupra importurilor.

În timp ce Polonia a anunţat că intenţionează să elimine treptat toate importurile de combustibil rusesc până la sfârşitul acestui an, UE intenţionează să reducă drastic achiziţiile de gaze până la sfârşitul anului 2022, lucrând în acelaşi timp pentru o eliminare totală până în 2030.

Ca atare, scenariul de bază al Berenberg este că UE va reduce importurile de gaze cât mai repede posibil fără a risca o penurie fizică, ceea ce va duce probabil la încetarea importurilor în 2024.

"Într-un astfel de caz, preţurile la energie ar rămâne ridicate, dar probabil că nu ar creşte în continuare. Europa ar putea digera treptat şocul preţurilor la energie, revenind probabil la o creştere semnificativă în timpul verii, cu excepţia cazului în care blocajele legate de COVID-19 din China şi penuria de aprovizionare rezultată s-ar agrava mult dincolo de trimestrul al doilea", au adăugat economiştii.

Cu toate acestea, ei au remarcat că încetarea fluxurilor de gaze ruseşti rămâne un risc secundar care ar forţa probabil unele ţări europene să raţionalizeze livrările de gaze către anumite zone industriale la sfârşitul anului 2022 sau la începutul anului 2023.