CNN prezintă poveştile a trei imigranţi care au reuşit să ajungă, pe mare, din Libia în Italia

CNN a discutat cu trei dintre imigranţii care au reuşit să ajungă în Italia şi care au explicat de ce cred ei că noua viaţă a meritat toate riscurile.

Mahmoud Shubat era muncitor în construcţii în Homs, în Siria. Pentru el nu a existat altă opţiune decât să îşi lase cei patru copii în Siria pentru a încerca să le găsească o viaţă mai bună în Europa. "Dacă aş fi rămas în Siria, ar fi trebuit să fac parte dintr-una dintre tabere sau din Statul Islamic. Ar fi trebuit să iau arma în mâini şi să ucid oameni. Vreau doar să am grijă de copiii mei", a declarat el.

Shubat şi-a părăsit casa din Homs în urmă cu zece săptămâni, plătind contrabandişti ca să îl ducă în Italia, mai întâi cu maşina prin Turcia, apoi cu o barcă din Turcia în Libia. În Libia, el s-a îmbarcat pe o altă barcă plină cu 300 de imigranţi hotărâţi să ajungă în apele italiene.

La fiecare etapă a călătoriei sale, Shubat a declarat că a plătit contrabandişti, care îl puneau în legătură cu următorul grup care cerea alţi bani. Shubat a declarat că nu are nicio îndoială că aceşti contrabandişti cu care a avut de-a face în Libia aveau conexiuni cu miliţiile politice.

Când erau gata să părăsească portul libian, el a declarat că traficanţii au permis unei bande înarmate să urce la bord şi să îi jefuiască. "Purtau măşti şi aveau arme. Ne-au verificat unul câte unul, căutând bani şi aur", a declarat el.

Shubat a fost unul dintre norocoşi, întrucât barca lor nu s-a scufundat. Imediat ce nava a ajuns în apele italiene, aceasta a fost escortată în Sicilia de către marina italiană. Întreaga călătorie l-a costat pe Shubat 7.600 de dolari, o avere pentru un muncitor în construcţii care vrea doar să câştige suficienţi bani pentru a-şi aduce familia în Europa.

Esayas Nisque, în vârstă de 18 ani este din Eritrea, dintr-un orăşel de la graniţa cu Etiopia. Majoritatea bărbaţilor au plecat pentru a căuta de muncă în alte ţări. Puţini vor să rămână în Eritrea, susţine el.

În călătoria lui spre Europa, Nisque a plecat dintr-o tabără de refugiaţi din Etiopia, unde a locuit timp de şase ani, spre Libia, pentru a se îndrepta apoi pe mare către Italia. Din Etiopia, el a mers patru zile înainte de a lua un autobuz către Sudan. De acolo, el a luat un alt autobuz către Libia, unde a stat aproximativ un an. În acest timp, el susţine că a fost ţinut prizonier împreună cu sute de alţi bărbaţi într-o casă păzită de "soldaţi libieni".

Gardienii îi obligau pe prizonieri să doarmă la anumite ore, nu le permiteau să se spele şi le dădeau doar porţii de mâncare limitate. Cei care îndrăzneau să nu se supună erau trataţi cu şocuri electrice. Nisque a declarat că tatăl lui i-a trimis 1.800 de dolari de care avea nevoie pentru a plăti contrabandiştii pentru această călătorie pe Mediterana. Ambarcaţiunea, care transporta 500 de persoane, a părăsit Libia într-o seară în urmă cu trei săptămâni şi la scurt timp a început să ia apă. Ei au fost salvaţi însă de paza de coastă italiană.

Nisque vrea să ajungă la Roma pentru a se întâlni cu fratele lui, care este tot imigrant ilegal fără loc de muncă şi fără bani. Visul lui este să ajungă în Suedia. "În Italia nu este bine. Nu ai de muncă, nu ai bani. Dar în Suedia, viaţa este bună", susţine el că a aflat de la prietenii lui.

Grymay Tesfamical, un creştin în vârstă de 18 ani este tot din Eritrea. El călătorea împreună cu mai mulţi conaţionali la bordul a două autobuze, care au fost interceptate de zece combatanţi ai grupării Stat Islamic, la sud de Tripoli. "Două autobuze au fost încercuite, căutau creştini şi musulmani. Au aşezat musulmanii într-o parte, iar creştinii în alta. Era Daesh din Libia", a afirmat el.

Pe drum, combatanţii SI au decapitat 20 de persoane, susţine Tesfamical. El a declarat că a fugit şi a fost împuşcat în spate. "În Libia este foarte, foarte periculos", a declarat el.

Tesfamical susţine că a fugit din Eritrea în urmă cu un an pentru a evita recrutarea militară obligatorie. El a mers prin Etiopia, prin Sudan, după care a ajuns în Libia cu autobuzul. El afirmă că, în Libia, imigranţii creştini sunt bătuţi şi privaţi de hrană şi apă. De acolo, el a fugit cu o barcă spre Italia, în căutarea unui loc mai sigur şi a unei vieţi mai bune.