Coaliţia de guvernământ macedoneană îşi proclamă victoria în alegerile legislative de duminică

VMRO-DPMNE a anunţat că a obţinut 55 dintre cele 123 de mandate din Parlament, potrivit propriilor estimări.

"Ţara noastră rămâne în mâini sigure. Nikola Gruevski va rămâne prim-ministru al Macedoniei", a declarat Vlatko Gjorcev, membru al conducerii VMRO-DPMNE.

Coaliţia de stânga, dominată de SDSM, a obţinut, potrivit aceloraşi estimări, 35 de mandate parlamentare.

"Victoria noastră şi sprijinul cetăţenilor sunt cele mai importante acum, după trei ani dificili pentru ţară", a afirmat premierul în exerciţiu, Nikola Gruevski, adresându-se simpatizanţilor după anunţarea estimărilor VMRO-DPMNE. "În aceste vremuri de criză economică globală şi în care Grecia blochează aderarea noastră la UE şi NATO, alegătorii i-au recunoscut pe cei care se pot înhăma pentru rezolvarea celor mai mari probleme", a adăugat el.

Comisia Electorală a afirmat că va prezenta luni rezultatele preliminare oficiale ale scrutinului de duminică. După numărarea a 62 la sută din voturi, VMRO-DPMNE a obţinut 39,85 la sută din voturi, iar SDSM, 32,62 la sută.

Unul dintre reprezentanţii SDSM a recunoscut victoria VMRO-DPMNE, felicitându-i pe rivalii politici. "Ne vom reîntâlni la următoarele alegeri", a spus Gordan Georgiev.

Coaliţia lui Gruevski nu va putea forma însă majoritatea parlamentară şi va trebui să caute un nou partener, cel mai probabil Uniunea Democratică pentru Integrare (DUI), condusă de Ali Ahmeti, partidul albanez cel mai bine plasat în urma alegerilor.

Partidele albanezilor, care reprezintă circa un sfert din populaţia de două milioane de locuitori a Macedoniei, joacă un rol important în formarea guvernelor macedonene şi consideră integrarea rapidă în UE drept cea mai bună garanţie pentru protecţia drepturilor albanezilor.

Alegătorii macedoneni au votat masiv duminică, într-un scrutin care s-a desfăşurat fără incidente majore. Circa 6.500 de poliţişti au fost implicaţi în misiuni de asigurare a desfăşurării alegerilor, supravegheate de 3.500 de observatori locali şi 330 de observatori internaţionali.

Perspectivele de aderare a ţării la UE şi NATO sunt blocate de diferendul cu Grecia referitor la denumirea oficială a ţării, Atena considerând că denumirea Macedonia face parte din patrimoniul său naţional.

Fostă republică iugoslavă, Macedonia, independentă din septembrie 1991, este candidată la aderarea la UE din 2005 şi aşteaptă începerea negocierilor efective.

Puterea şi opoziţia au convenit că orice soluţie pentru diferendul cu Grecia trebuie să facă obiectul unui referendum.

Alegerile legislative de duminică au fost convocate în aprilie, după declanşarea unei noi crize politice la Skopje, declanşată de retragerea din Parlament a deputaţilor SDSM, în semn de protest după începerea unei anchete judiciare împotriva canalului de televiziune privat A1, care susţine opoziţia şi are o atitudine critică la adresa guvernului.

Pentru prima dată în istoria ţării, diaspora macedoneană şi-a desemnat trei deputaţi în noul Parlament.