Comandantul armatei nord-coreene, eliberat din funcţie de către Kin Jong-un

Ri Yong-ho este considerat unul dintre personajele-cheie care l-au susţinut pe tânărul lider în cursul perioadei de tranziţie din Coreea de Nord, în urma morţii tatălui său, Kim Jong-il, în decembrie.

Ri Yong-ho, unul dintre personajele centrale ale regimului, devenit şef al armatei în 2009, a fost văzut în ultimele luni însoţindu-l pe Kim Jong-un în cursul vizitelor efectuate la baze militare.

În cadrul unei reuniuni a Biroul Politic a partidului unic aflat la putere, el a hotărât "să îl elibereze pe Ri Yong-ho din toate funcţiile din cauza unei boli", a precizat agenţia de presă, citată la Seul.

Aceste funcţii erau cele de "membru al prezidiului Biroului Politic, membru al Biroului Politic, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitorilor din Coreea şi vicepreşedinte al Comisiei Militare Centrale", a precizat agenţia.

Partidul Muncitorilor din Coreea este partidul unic aflat la putere în Coreea de Nord.

Kim Jong-un a preluat puterea după moartea tatălui său Kim Jong-il, în decembrie.

Ri Yong-ho a fost unul dintre cele şapte cadre superioare ale partidului şi armatei care l-au însoţit pe Kim Jong-un alături de dricul tatălui său anul trecut.

De asemenea, Ri Yong-ho a fost văzut, în fundal, în cadrul ceremoniei de omagiu adus de Kim Jong-un bunicului său Kim Il-sung, la marcarea morţii acestuia, în 1994.

Tensiunile din Peninsula Coreeană sunt intense după eşecul lansării unei rachete cu rază lungă de acţiune, în aprilie, de către Coreea de Nord, considerată de către Statele Unite şi aliaţii lor un test de rachetă balistică deghizat.

Coreea de Nord a denunţat luna trecută organizarea unor manevre americano-sud-coreene la frontiera dintre cele două Corei, calificându-le drept "provocare" şi pronunţându-se în favoarea "unei noi consolidări a disuasiunii sale nucleare".

În opinia unor analişti, tânărul lider ar putea să îşi conducă ţara într-o nouă direcţie, în timp ce alţii apreciază că lansarea eşuată a unei noi rachete în aprilie înseamnă, în mod evident, continuarea izolării internaţionale a ţării.

Phenianul afirmă că are nevoie de arme nucleare pentru a se apăra împotriva unei ameninţări atomice americane, dar doreşte, în principiu, să renunţe la arsenalul său în cadrul unui acord internaţional.

Negocierile între şase ţări asupra acestui subiect, grup din care fac parte cele două Corei, China, Statele Unite, Rusia şi Japonia, se află în imaps din decembrie 2008.

Conform unui acord încheiat în septembrie 2005 în cadrul negocierilor între cele şase ţări, Phenianul a acceptat să îşi anihileze programele nucleare în schimbul unor concesii diplomatice şi economice şi unor garanţii de securitate. Dar Nordul a procedat la două teste nucleare, în 2006 şi 2009.

Coreea de Nord a dat însă asigurări sâmbătă că este pregătită să reia negocierile în cadrul grupului de şase ţări asupra domeniului nuclear, fără să evoce condiţii prealabile unei reveniri la masa negocierilor.